Ce definește o destinație de turism (gastronomic)? Cum să n-o dai în bară atunci când oferi sau cumperi astfel de servicii?

Oriunde ne petrecem vacanța sau doar un week-end, în general mâncăm (și bem, dacă tot suntem pe platforma vinul.ro) de mai multe ori decât vizităm muzee sau alte obiective. Cum alegem unde ne consumăm timpul și banii se poate dovedi foarte important – să nu uităm câte momente ne-au fost ruinate de experiențe neplăcute! 

Publicitate
DAGMAR

De ce ar fi importantă o definire a destinațiilor de turism, și mai ales cel gastronomic?

Am încercat să răspund mai jos la întrebarea “ce definește o(rice) destinație de turism gastronomic” – fie că e vorba de un restaurant, un hotel, un întreg resort sau o întreagă localitate sau regiune mai vastă de interes. Răspunsurile, deși par banale, sunt adesea ignorate, și chiar simplul fapt că legislația recunoaște Organismele de Management al Destinațiilor (OMD) turistice drept organisme de utilitate publică ar trebui să ne arate cât de importantă este abordarea “holistică” a unei destinații, indiferent de rivalitățile sau indiferențele interne. Doar prin coordonarea obiectivelor și activităților – de la crearea de infrastructură și ofertare până la training, comunicare și marketing – poate fi atins succesul sustenabil pentru operatorii economici. Pentru că sunt importante în ochii consumatorilor, elementele constitutive ale unei destinații de succes trebuie bifate de către antreprenorii care vor să extragă beneficii. Foarte important este să fie setate obiective cât mai măsurabile pentru toate elementele definitorii de mai sus (pe termen scurt, mediu și lung), precum și un calendar al activităților, astfel încât să existe un checklist ușor de urmărit și de corectat, atunci când e cazul.

Infrastructură și accesibilitate

Atât căile de acces către destinația de interes și traseele de deplasare în interiorul zonei, cât și capacitățile și clasificarea opțiunilor de cazare și mâncare, ca și a altor obiective de interes (peisagistic, cultural, istoric) trebuie inventariate și “cartografiate” (fie pe hărți propriu-zise, fie pe calendar, acolo unde e cazul) cât mai complet și corect, iar în funcție de acestea se definesc categoriile de public care ar putea fi cel mai mult interesate. Atractivitatea oricărei destinații poate varia enorm în funcție de acest inventar, de aceea el este important. În afară de simpla inventariere spre beneficiul turiștilor, infrastructura locală și a celorlalte obiective de interes trebuie proiectată, prioritizată și coordonată în funcție și de nevoile de sustenabilitate ale destinației.

Publicitate

Prestigiul destinației și cel general, al întregii zone

Construit cel mai adesea pornind de la infrastructura, accesibilitatea, numărul și calitatea obiectivelor dintr-o zonă, prestigiul este esențial pentru toți antreprenorii care oferă servicii într-o zonă, iar acolo unde prestigiul destinației este conștientizat și salvgardat prin mecanisme colective de control și corecție în care sunt implicați cât mai mulți ofertanți de servicii, tinde să sporească. Indiferent dacă e vorba de un prestigiu măsurabil sau doar intuit, el trebuie să fie permanent prioritar. Reglementarea colectivă transparentă a condițiilor de operare, eventual certificarea periodică vizibilă de către organismul de management, crearea și găzduirea de evenimente sau parteneriatele cu branduri puternice din alte domenii de interes pentru publicul țintă vizat sunt foarte importante.

Adecvarea ofertei la specificul geografic, sezonier, cultural, istoric

Nu ne ducem în vacanță în Toscana ca să bem kombucha și să mâncăm mâncare chinezească în timp ce vizionăm filme coreene la cinematograf la mall. Pornind de la reputația superbă a respectivei regiuni, devenim interesați să mergem să ne scufundăm în mixul specific regional de istorie și frumuseți arhitecturale și peisagistice, să mâncăm gastronomie locală și să bem băuturi de tradiție din zonă, să vizităm muzeele de artă creată acolo sau altfel relevantă pentru zonă, să ascultăm muzică italiană și să trăim, în general, o experiență locală cât mai completă. Orice destinație turistică de gastronomie trebuie neapărat să încorporeze cât mai multe dintre aceste atracții cu accent pe experiența locală, care nu poate fi replicată altundeva: oferta, prezentarea, ingredientele, rețetele, atmosfera trebuie să țină cont de specificul care diferențiază pozitiv o astfel de destinație. De multe ori e nevoie de research, de cercetare în bibliotecile locale, de interviuri cu bătrânii zonei, de discuții cu muzeografi și alți oameni de cultură și artă, dar odată ce activitățile acestea au fost făcute bine, apar și oportunități noi și interesante.

Serviciile

În funcție de infrastructura existentă, de prestigiul destinației, de adecvarea ofertei generale la anumite categorii de public, serviciile trebuie configurate și prezentate cât mai clar, așa încât să contribuie la satisfacție turiștilor. Este probabil mai greu ca niciodată de găsit personal bine calificat în servicii la nivelul României de azi, când fluctuația în domeniu este foarte mare – de aceea de maximă importanță se poate dovedi selecția de personal local, motivarea acestuia și trainingul permanent, pe specificul destinației. O abordare holistică a destinației turistice, în care sunt implicați operatori din cât mai multe domenii relevante ca și autoritățile locale partenere, poate fi soluția pentru prevenirea fluctuației și păstrarea forței de muncă în zonă prin crearea unui climat general de siguranță și satisfacție a locului de muncă și a calității vieții în regiune: nu e vorba numai de salarii, deși firește că acestea sunt importante, ci și de satisfacerea celorlalte nevoi importante pentru care oamenii decid să plece sau să rămână să muncească și să locuiască undeva. 

Prețurile

Evident că fiecare locație din fiecare destinație turistică e liberă să-și aleagă propria poziționare de preț în funcție de evaluarea cât mai obiectivă a tuturor criteriilor enumerate mai sus – și e chiar foarte bine când pot fi satisfăcute simultan mai multe categorii de public – dar să nu uităm că, în final, piața este cea care stabilește nivelul optim. Publicul vizat trebuie definit și deservit la prețuri corecte în funcție de corelația dintre infrastructură, prestigiu, disponibilitate, adecvare și servicii, ca și de nivelul de așteptări creat prin comunicare.

Comunicarea destinațiilor turistice

Am lăsat comunicarea la urmă tocmai fiindcă ea reprezintă doar partea vizibilă a unei întregi piramide de criterii enunțate anterior, și de aceea e cu atât mai importantă: comunicarea internă de calitate este cea care facilitează mecanismele interne de informare și management ale unei destinații, iar comunicarea publică este cea care decide câtă reputație, câtă atractivitate are aceasta, și ce așteptări are publicul vizat. Degeaba sunt întrunite toate condițiile, dacă publicul destinatar nu le cunoaște, nu știe să le aprecieze și nu și le dorește. În comunicarea publică, câteva elemente esențiale, necesar să fie în proprietatea – protejată legal – a echipei de management, pentru orice destinație sunt: identitate vizuală; un eventual slogan atractiv și memorabil; o platformă funcțională de comunicare publică, actualizată cu periodicitate adecvată (website, profil social media sau newsletter); seturi de informații relevante care merită cunoscute. Dincolo de mijloacele de comunicare aflate în proprietatea managementului, trebuie identificate orice alte oportunități de parteneriate media care să sporească vizibilitatea mesajelor, eventuali “ambasadori ai brandului” (dintre resursele umane proprii, ca și din alte industrii sau domenii) persoane cu credibilitate și expunere publică mare. Prin toate aceste mijloace se poate constitui o comunitate apropiată de brand – oameni conectați deseori cu acesta – și oportunități de extindere a acesteia.

Imaginea din deschiderea acestui articol, realizată de Călin Stan, prezintă unul dintre cele mai frumoase și complete destinații de turism enogastronomic din România, Casa Timiș, din Chițorani (Jud Prahova), în podgoria Dealu Mare.