CHAMPAGNE, pamantul unde Dumnezeu a facut marketing

RADU RIZEA

Nu se face sampanie decat in Champagne, si este bine asa. Exista cava, asti, prosecco, exista spumante „à la champegnoise” sau „dupa metoda traditionala”. Insa, asa cum exista diferente importante intre vinurile franceze, cele italiene, cele spaniole si cele din Lumea Noua, asa nici terroir-ul din Champagne nu poate fi asemuit vreunui alt colt de lume. O interdictie ca cea de a utiliza numele de „champagne” pentru orice vin spumant, oricat de bun ar fi, este – in primul rand – cel mai eficient combustibil pentru nasterea legendelor. Apartenenta la un spatiu rezervat, nepretuit (cel mai scump teren agricol din lume, la peste 600.000 de euro per hectar) si de notorietate globala obliga fiecare posesor sa isi construiasca propria legenda, ceva mai presus de istorie, sau fictiune, ceva care sa mute omul – podgorean undeva mai aproape de zei.

champagne1

La peste 250 de ani, dupa ce Ioana D’Arc este arsa pe rug, Claude Moët (1681 – 1760) devine primul vinificator care produce exclusiv vinuri spumante. Nepotul lui, Jean-Remy Moët, este cel care face din spumante o isterie nationala, profitand de relatia deja stabila dintre bunicul sau sI Madame de Pompadour, pe care o exploateaza pana cand sampania devine bautura favorita a curtii lui Ludovic al XV-lea. In 1782, Moët se imprieteneste cu Napoleon, cel care avea sa devina, in fapt, cel mai mare promotor al vinurilor sale. Ceva mai tarziu, in 1792, Jean-Remy face pasul cel mare catre intrarea in istorie, cumparand viile abatiei din Hautevillers, unde calugarul benedictin Dom Perignon perfectionase semnificativ procesul de dubla fermentare si de imbuteliere a spumantelor. Dupa abdicarea lui Napoleon, trupele ruse ocupa regiunea Champagne si ii consuma lui Remy peste 600.000 de sticle de spumant. Profetic, acesta anunta ca nu are nici un motiv de suparare, pentru ca, astfel, faima vinurilor sale va ajunge pretutindeni in lume. Si, dupa cum s-a dovedit, alaturi de relatia profitabila a vaduvei Cliquot cu aristocratia rusa din Sankt Petersburg, „accidentul” de la cramele lui Jean-Remy a transformat Rusia in cel mai mare consumator de sampanie din lume.

champagne2

UNEORI, CELE MAI MARI SURPRIZE VIN DE LA CRAME MICI

Pe piata autohtona sunt disponibile aproape toate brandurile mari din Champagne. Insa, se cade sa facem o mentiune: uneori, cele mai mari surprize vin din cele mai ascunse colturi. Am avut ocazia, de curand, sa degustam importurile lui Septimiu Crisan (www.latour.ro), provenite de la case de sampanie minuscule, de la podgoreni care isi vand strugurii catre marile case, dar care isi pastreaza o parte si pentru ei, fabricand propriile vinuri, in tiraje limitate. Mathieu-Gosztyla, Florent Bergeronneau – Marion, Legrand-Latour si Thierry Bourmault sunt, deocamdata, micii producatori pe care clujeanul incearca sa-i promoveze in Romania. Noi le-am incercat si am ramas placut impresionati, ceea ce va uram si voua, caci, deh!, vin Sarbatorile si numai noapte de sarbatoare nu e aceea in care nu se auda macar un pocnet de dop!