Articol de Ioan T. Morar, Fotografii de Carmen Morar //
AOC Cassis este primul AOC acordat in Provence, in 1936, (odata cu Chateauneuf du Pape si Sauternes), este o podgorie urbana care se intinde exclusiv pe raza comunei Cassis si cuprinde 12 domenii, cu un total de 210 ha. Printre ele, Dona Tigana, a cunoscutului fost international francez, fotbalistul Jean Tigana. Productia principala este reprezentata de vinurile albe (80% din productie), puse in vanzare la un an dupa vinificare si rezultate in principal din soiurile Marsanne (60%) si Clairette, precum si din cateva soiuri secundare. Vinurile rosii si rosé provin din Grenache, Carignan, Mourvedre, Cinsault si Barbaroux. Productia anuala este de un milion de sticle. Pretul mediu al unei sticle cumparate de la producator este 11 euro.
Daca am fi venit la Chateau de Fontcreuse intre 1925 si 1929, probabil ca am fi intalnit o englezoaica gazduita ceva mai jos de castel, locuind impreuna cu sotul intr-un fel de cabana, in mijlocul viei, preocupata, adesea, doar de foile de hartie din fata sa. Numele englezoaicei, prietena de familie cu colonelul Teed, fost combatant in India, proprietarul englez al locului, este Virginia Woolf, o scriitoare importanta care s-a indragostit de incantatoarea Provence. Si de si mai incantatorul Cassis, fost satuc de pescari asezat la adapostul celei mai inalte faleze din Europa, de 400 de metri. Un satuc in care, daca-ti place Virginia Woolf, poti auzi Valurile si pe a carui faleza te poti indrepta Spre far. Sigur, neavand la dispozitie masina timpului, am vizitat aceasta vie la inceputul lui iulie 2013, intr-o dupa-amiaza calda si calma, „zumzaita“ de greieri, si am fost primiti de domnul Jean-Francois Brando (foto), care a cumparat in 1987 domeniul de la un aviator francez inrolat in armata regala britanica, Joseph Maffei (doborat deasupra Berlinului, prins si evadat de la inamici), care, la randul sau, cumparase proprietatea de la colonelul Teed, indragostit, ca orice englez mai pricopsit, de Sudul Frantei.
Domnul Brando ne vorbeste cu farmec despre istoria domeniului, ale carei cladiri au fost printre primele din Franta alimentate cu apa curenta, captata de la un izvor din apropiere, despre „umbra Virginiei Woolf” care a transformat locul intr-unul de pelerinaj, mai ales pentru englezi. Aceeasi pasiune pentru istoria locului este pusa si in discutia despre vinurile pe care le produce pe cele 28 de hectare. Aproape 40 de hectolitri la hectar, cu exceptia vinurilor rosii care au randament de doar 30 de hectolitri la hectar. O suta de mii de sticle de vin alb pe an, aceasta este productia principala facuta din 52% Marsanne, 15% Clairette si 33% d’Ugni Blanc. Restul productiei inseamna 40.000 de sticle de Rosé (asamblaj de 80% Grenache si 20% Cinsault) si doar 12.000 de sticle de vin rosu (50% de Syrah si 50% Caladoc.)
Sticlele au o forma aparte, (conica, petru alb si rosé) pentru ca domnul Brando este adeptul vanzarii vorbite, personalizate. Spre deosebire de vanzarea tacuta, a sticlei care sta stinghera printre alte sticle in raftul raionului de vinuri de la supermarket, vanzarea vorbita se face cu ajutorul cavistului sau a somelierului, care stiu despre ce e vorba si care-l ajuta pe consumator sa afle ce bea. Majoritatea productiei de la Fontcreuse (ca de altfel din cam tot AOC Cassis) se consuma aici, local, in zona. Localnicii, in primul rand, dar si turistii, vor sa bea vinul locului. Sa consume local. Asta, desigur, nu-l impiedica pe domnul Brando sa fie listat de 30 de restaurante din Paris. Plecam din biroul proprietarului sa facem poze si sa vedem cabana in care a fost gazduita si a scris Virginia Woolf. Ah, de-am avea masina timpului, macar pentru cinci minute, sa-i facem scriitoarei o fotografie, doua!
