Congresul național de gastronomie și vin, ediția a III-a: cum se vor promova bucatele și vinurile din România?

Ghidul de bune practici pentru sărbătorirea gastronomiei și vinurilor din România a fost propus participanților la cea de-a treia ediție a Congresului național pentru gastronomia și vinurile din România care s-a desfășurat marți, 16 aprilie 2019, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice București (partener al evenimentului). Textul integral al propunerii de Ghid poate fi consultat aici: https://vinul.ro/ghidul-de-bune-practici-pentru-ziua-nationala-a-gastronomiei-si-vinurilor-din-romania-propunere.html

Necesitatea unui astfel de îndrumar a apărut odată cu instituirea, de către Parlament, a ultimei duminici din luna octombrie a fiecărui an, ca “Zi Națională a gastronomiei și vinurilor din România”. Legea a fost inspirată de “Manifestul” adoptat de participanții la prima ediție a aceluiași Congres, care a avut loc în 2017, iar adoptarea ei a dat naștere unor întrebări legitime legate de calitatea evenimentelor care se vor organiza anual.

“Regional, cu tradiție de generații și sezonal” – stâlpii pe care se susține intern și extern gastronomia din România

Deoarece gastronomia este parte integrantă importantă din identitatea națională, regionalitatea rețetelor, tradiția lor de mai multe generații în consum și sezonalitatea acestora trebuie să constituie pilonii pe care se construiește imaginea acestei sărbători, au arătat inițiatorii în documentul prezentat participanților la Congres. Parteneri principali ai Congresului au fost Selgros România, rețeaua restaurantelor La Mama (ambii, alături de eveniment încă de la prima ediție) și producătorul uleiului Spornic, singurul 100% high oleic din România, Prutul SA (produse din specii selecționate de floarea soarelui și având conținut sporit de Omega 3 și Omega 6, cu un punct de ardere foarte ridicat și care nu alterează gustul mâncării și cu multiple întrebuințări în producerea hranei, acestea au devenit un subiect de interes tot mai mare în țările avansate, în ultimii ani).

Cum definesc profesioniștii sursele gastronomiei

Cristian Preotu crede că Europa de est este “chic” și va deschide la Paris în luna mai 2019 un magazin cu produse românești și din estul Europei

Gastronomia trebuie să reflecte zona din care provin produsele. Acestea trebuie perfectate apoi de viziunea bucătarilor. De acolo reiese perfecțiunea. Este important să fie identificată sursa locală și să fie pusă în valoare”, a declarat Cristian Preotu, fondator și manager al companiei Le Manoir (magazine de vinuri și delicatese, restaurante cu diverse specificuri în București), care va deschide în luna mai primul magazin high end cu produse românești și din estul Europei – “Est, Est, Est”. El a mai arătat că există o mare deschidere, un mare interes și o mare apreciere din partea consumatorilor avizați din străinătate față de produsele alimentare de bună calitate provenind din această parte a lumii. 

Cei care lucrează în gastronomie ar putea să ne dea mai mult credit și nouă, celor care promovăm vinul. Totodată, trebuie să acceptăm că rețetele noastre au influențe din alte bucătării, dar asta nu le face mai puțin românești”, a spus și Cătălin Păduraru, organizatorul International Wine Contest Bucharest (IWCB), care a ținut să precizeze că vinul este parte din gastronomia românească.

Chef Nico Lontras – unul dintre inițiatorii Congresului, alături de jurnaliștii Cosmin Dragomir (GastroArt.ro) și Cezar Ioan (Vinul.ro) – care a lucrat mult timp în străinătate și a ales să se întoarcă în țară, a subliniat și importanța identificării gusturilor și rețetelor originale: ”Până la reinterpretări ale bucătăriei tradiționale românești, eu cred că trebuie să identificam originalul și gustul cu adevărat autentic. Trebuie să luăm în considerare și faptul că rețetele sunt diferite de la o regiune la alta și că, în consecință, și gustul va fi diferit de la o regiune la alta”. Trebuie să regăsim aceste rețete și să acceptăm că sunt mai multe, iar tradiționalul înseamnă ceva specific zonelor din care provin rețetele originale, a reiterat el.

Somelierul Zoltan Szabo, somelier cu o experiență internațională semnificativă de peste 25 de ani, este wine managerul restaurantelor Gastrolab, cu specific secuiesc, și al unei companii de import și distribuție de vinuri. La Congresul național pentru gastronomia și vinurile din România, el a subliniat cât de important este să găsim un mesaj pozitiv comun referitor la bucătăria diverselor zone și etnii din România – un mesaj care să fie repetat “like a broken record”, până când ajunge să fie unanim recunoscut.

La rândul său, Marian Timofti, fondator și ex-președinte al Organizației Somelierilor din România 2011 și unul dintre fondatorii Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România (FNDA), a vorbit despre nevoia de evaluare și certificare organoleptică a trăsăturilor olfactiv-gustative ale produselor și preparatelor tradiționale și de pregătire a oamenilor capabili să facă aceste evaluări și certificări. Cu această ocazie, el a anunțat și următorul curs organizat de FNDA, cel de introducere în analiza apelor minerale – o resursă românească de o foarte mare importanță.

Cătălin Mahu, proprietarul rețelei de restaurante La Mama, a atras atenția la rândul său că una dintre resursele pentru promovarea gastronomiei românești o constituie oamenii – forța de muncă cu sau chiar fără diverse calificări din domeniu – și a subliniat că țara noastră nu va putea înlocui lipsa acestei resurse din import. “Nu vom putea aduce un milion de lucrători din Asia, trebuie să facem ceva ca să-i aducem înapoi în țară pe mulți dintre cei plecați și să-i păstrăm pe cei care ar vrea să plece. Statul ar trebui să considere asta o prioritate și să creeze programe eficiente în acest sens“, a declarat el.

Gastronomia națională merge mână în mână cu educația

În contextul în care în România se constată un deficit tot mai îngrijorător al forței de muncă pentru industria ospitalității (și nu numai), un element important de noutate adus de cea de-a treia ediție a Congresului național pentru gastronomia și vinurile din România – și care dovedește importanța și interesul tot mai crescute față de acest domeniu economic și identitar – a fost implicarea Academiei de Studii Economice București. Prof. Univ. Dr. Dan Boboc (foto sus), decanul Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului, a vorbit despre nevoia și despre disponibilitatea studenților și a corpului profesoral de a strânge legăturile dintre mediul academic și economia reală de profil – un obiectiv important în activitatea ASE, ai cărei absolvenți deja înregistrează o rată de peste 85% de angajabilitate. El i-a îndemnat pe antreprenorii prezenți să utilizeze oferta de colaborare din partea Academiei, “ofertă făcută cu ambele mâini deschise”, și a arătat că Facultatea pe care o conduce este bucuroasă să se implice în studii, proiecte și campanii care să răspundă cât mai bine nevoilor din economie.

Diplome postuniversitare la București prin parteneriatul dintre ASE și Școala Hotelieră de la Lausanne

La rândul ei, Prof Univ Dr Gabriela Țigu, a  prezentat una dintre ofertele educaționale pentru manageri de top și antreprenori: în baza unui parteneriat al ASE cu Școala Hotelieră de la Lausanne, diplome postuniversitare ale renumitei școli elvețiene pot fi obținute în urma unor studii făcute la București. Dovada că oferta este una de interes pentru investitorii din domeniu a făcut-o chiar la finalul prezentării antreprenorul Cristian Preotu, care a anunțat că firma pe care o conduce este interesată chiar să ofere burse pentru aceste studii unor cursanți, ca și locuri de muncă după absolvire. Un reputat program de MBA Româno-Canadian, unul unic în România, cu diplomă dublă – canadiană și românească – a fost și el prezentat, cu accent pe facilitățile oferite cursanților care desfășoară deja ativități profesionale – program adaptat nevoilor de timp ale profesioniștilor și proiecte și studii cu aplicabilitate locală.

S-au mai prezentat oferte educaționale de profil (HoReCa School București) și s-a discutat despre viitorul organizațiilor profesionale din domeniu (Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism – ANBCT). Adrian Neag (ANBCT), a prezentat activitățile din ultimul an ale Asociației, explicând și exemplificând cum proiectele de educație și de mentorat adresate tinerilor care se află la momentul alegerii unei viitoare cariere pot influența pozitiv parcursul profesional și uman al acestora.

Una dintre prezentările din sfera siguranței producției alimentare de la Congres a fost legată de curățarea coșurilor profesionale din restaurante și fabrici, făcută de Florin Cetățeanu. El a venit însoțit de un grup de “coșari”, care să aducă noroc participanților

Subiectele ținând de principiile promovării gastronomiei românești, dar și ofertele educaționale, au fost primite și comentate cu interes de către specialiștii din domeniul ospitalității prezenți la eveniment (chefi, antreprenori). Menționăm aici câteva nume: Cristian Preotu (Le Manoir / Comtesse du Barry / Le Bistrot Francais / Bistro Ateneu / La Vinuri / Corto Maltese / Sushi Room), Cătălin Mahu (rețeaua restaurantelor La Mama), Nico Lontras (Rare Foods, 2Chefs), Zoltan Szabo (Gastrolab Piața Victoriei & Balvanyos), Alexandru Dumitru (Bistro Ateneu), Vasile Nicolae (GastroArt Media), Oana Irina Coantă (Bistro de l’Arte, Brașov), Cătălin Păduraru (IWCB), Marian Timofti (fondator al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România – FNDA), Silvia Ion (Horeca Insight), Andra Iliaș (Horeca communication freelancer), Carmen Ionescu (Trends by HRB). Evenimentul s-a bucurat de interes și din partea unui număr mare de bloggeri și comunicatori specializați pe domeniul culinar sau al ospitalității.

Cine sunt partenerii de creștere ai gastronomiei naționale?

Parteneri principali ai evenimentului au fost Selgros România și Prutul SA, cea mai veche fabrică de uleiuri vegetale din România și producătorul singurului ulei autohton 100% high oleic – Spornic. Prezent încă de la prima ediție, un alt partener valoros este brandul de restaurante La Mama, iar acestora li s-au alăturat Crama Oprișor, Liliac Winery, Microgreens România, Eisberg – iubesc salatele, țuica de familie Pater, din zona Argeșului, Kafune, La Fântâna, 2Chefs, Rare Foods Services, SanoVita.