Ieșim din rutina poziționării, ca să surprindem plăcut prin entuziasm și vinuri icon

În urmă cu 14 ani, când ne-am apucat noi să scriem despre vinurile din România, existau mai puține opțiuni de vinuri premium decât degetele de la o singură mână: Prince Matei, Soare, Cuvee Charlotte, La Cetate – îmi cer scuze dacă am uitat vreuna. Abia apăruseră primele bag-in-box-uri, iar producătorul mehedințean Carl Reh Winery (azi Crama Oprișor) era unul dintre pionierii ambelor segmente de piață. Cu capitalul și know-how-ul grupului Reh-Kendermann, unul dintre cei mai mari comercianți de vin din Germania, “echipa oltenilor” activa deja pe piața din România din 1997, în special ca exportator către compania mamă. Azi, Oprișor dispune de probabil cel mai mare portofoliu de branduri premium și superpremium din România. Am stat de vorbă “la dublu” – cu Gabriel Roceanu, directorul general al companiei, și cu Liviu Grigorică, creatorul de vinuri care și-a legat numele de acest proiect încă de la primele ediții limitate ale Cramei Oprișor.

– Aveți așa multe branduri la Oprișor, încât mereu trebuie să dau o căutare pe Google ca să nu uit vreunul. De ce așa de multe și cu ce se diferențiază între ele?

gabi roceanu crama oprisorGabriel Roceanu: Credem în valorile pe care vinul le poartă cu el și vrem le împărtășim cu publicul. Pe lângă complexul aromatic și gustativ, vinurile noastre comunică mesaje directe și autentice: locul, tradițiile, istoria, oamenii – toate aceste valori sunt integrate în mărcile din portofoliu. Fiecare vin, fiecare concept și etichetă este o exprimare vizuală și gustativă a unei părți din autenticitatea Oprișorului, completata de implicarea oamenilor din echipă. “Măiastru” și “Caloian” sunt proaspete, lejere, dar pline de entuziasm, ca olteanul autentic. În “La Cetate” sunt vinuri cu mesaj istoric, căci acolo, în apropierea Dunării, au existat cetăți străvechi (dealul din spatele cramei se numește chiar așa). “Rusalca Albă” și “Drăgaica Roșie” transmit tradițiile și legendele vechi, iar “Cupola Sanctis” credința în sfinții ortodocși ale căror nume le purtăm mulți dintre noi. “Detaliu” a fost un joc al măiestriei enologului nostru, Veronica Gheorghiu: două vinuri dulci și grațioase ca ea. “Smerenie” și “Cabernet eticheta roșie” sunt vârful de calitate al fiecărui sezon viticol – an după an, o provocare pentru enolog și pentru creatorul de vinuri Liviu Grigorică, care selectează cele mai expresive vinuri pentru aceste cupaje mici. “Passarowitz 1718” îl lansăm periodic, în ediții de numai 1718 sticle magnum, și numai atunci când soiurile roșii cupajate au puterea de a-l apropia emoțional pe cel care gustă vinul de perioada istorică a Olteniei ca parte a Imperiului Habsburgic. “Erotikon”, “Cutia Paleologu”, “ISPITA by Liviu Grigorică”, “Nenumita” sunt vinuri icon – ediții limitate și unice, parte din conceptul nostru “Artă și Vin”: aici – credem noi – se regăsește cel mai bine comuniunea dintre forțele creative ale enologului cu cele ale artistului plastic. Oprisor vie 3 j

– Ce e special acolo, “la firul ierbii” din Oprișor, care să răzbată în personalitatea vinurilor pe care le produceți?

Gabriel Roceanu: În primul rând, macroclimatul și microclimatul – pe scurt, terroir-ul de Oprișor. Sună sec, tehnic. Însă e foarte apetisant și gustos în vinul final. Nu am putea produce vinuri la fel în alte părți – o spun cu convingere! Pe lângă însușirile favorabile ale subsolului, solului, succesiunea anotimpurilor, curenții de aer și insolația anuală, terrior-ul Oprișorului oferă acel “ceva” care ne surprinde în fiecare an: calitatea constantă a mustului se menține, însă după fiecare recoltă găsim ceva diferit și nou la fiecare soi în parte. O nuanță neîntâlnită până atunci în culoare, o tentă de aromă inedită, o consistență și o amplitudine altfel decât în sezonul precedent. Toate astea ne ajută, ne provoacă și ne bucură, pentru că folosim ocazia pentru a desăvârși personalitatea vinurilor după an și după starea de spirit a celor care îl prepară, atunci, în acea campanie de vinificație.

– Cum a evoluat piața și unde se îndreaptă? Concurența, consumatorii, partenerii de afaceri?

Gabriel Roceanu: În țară, sunt progrese evidente în creșterea calității ofertei. 20-30% dintre cumpărătorii de vin și-au schimbat nevoile și așteptările: față de anii ‘90, au devenit mai atenți în alegerea vinului, mai receptivi la detalii, iar interesul pentru calitate a crescut. A contat creșterea calității ofertei interne și libertatea de circulație de după 2000, în țări unde mulți dintre noi am descoperit satisfacții legate de vin și gastronomie. E o evoluție constantă și îmbucurătoare, însă modestă și lentă: încă există un procentaj enorm din publicul autohton care acceptă și azi să consume vinuri din surse îndoielnice, fără a-și pune întrebări legate de veridicitatea soiului, igiena din cramă, garanția asupra trasabilității. Pretul mic, foarte mic, este un indicator crucial pentru acest segment din piață.

Iar piața externă este un deziderat despre care nu aș putea estima un termen în care producătorii români să aibă satisfacția unui business eficient. Și aici mă raportez la statusul pe care îl are țara noastră în percepția consumatorilor din lume. Eu am intrat în vinuri în 1998 și încă nu sesizez îmbunătățiri evidente în cererea de vin românesc la export. E o creștere a vânzărilor pe canale de nișă, dar mică față de potențialul de calitate și diversitate pe care România îl oferă azi. Nu aș dori să pară o lamentare, am speranță și cred în potențialul de creștere semnificativă a vânzărilor externe de vinuri românești, ca dovadă că suntem implicați și noi în acțiunile de promovare la export inițiate în urmă cu doi ani împreună cu alți colegi producători.Opriso vie 1

– Liviu, lucrezi de multă vreme cu Veronica Gheorghiu, tehnologul care “ascultă” zi de zi vinurile din cramă. Cum decurge, practic, o astfel de colaborare? Cine ce face?

liviu grigoricaLiviu Grigorică: Am început să lucrez cu Crama Oprișor în vara lui 2008, inițial doar pentru a crea cele trei vinuri din colectia “Erotikon”. Aproape imediat au urmat și alte proiecte – Smerenie, Passarowitz, Drăgaică Roșie, Rusalcă Albă, Nenumita, gamele Caloian și Măiastru, Cupola Sanctis ori Cutia Paleologu. Nu am menționat aici Cabernetul cu etichetă roșie de Oprișor, pentru că a fost singurul vin pe care l-am creat fără a avea în prealabil un brand și o etichetă. El e ceea ce am crezut că reprezintă complet atât Oprișorul, cat și pe mine, și care nu are nevoie de o marcă de comerț (anii mi-au dat dreptate, iar porecla “Eticheta roșie” a devenit marca neoficială a acestui vin). Am descoperit încă de atunci în Veronica Gheorghiu un om extraordinar, care pune multă pasiune, energie și nerv în ceea ce face, nu doar la cramă. Amândoi suntem firi directe, iar profesional nu suntem secretoși, așa că am găsit imediat un mod eficient de a comunica, fără ocolișuri, bazat pe respectul pe care ni-l purtăm dar și pe faptul că ne cunoaștem bine meseria. Discutăm mult, ne argumentăm pozițiile când avem idei diferite, iar în final alegem soluția cea mai potrivită pentru vin, calitate și firmă.

Sarcina mea e să coordonez producția așa încât să putem acoperi necesarul – în cantitățile și la calitățile dorite pentru export și piața internă. Fraza e cam aridă, include enorm de multă muncă, gândire, anticipare, comunicare și știință, pentru că nu vorbim doar de litri sau cisterne, ci de tot ce are nevoie crama pentru a-și realiza bugetele – iar noi tratăm cu aceeași atenție vinul de la bag-in-box până la edițiile speciale. Veronica este șeful cramei (dacă am fi pe alte meleaguri, am spune Senior winemaker), altfel spus omul care știe tot ce se întâmplă acolo.

– Ești autorul primelor ediții speciale Oprișor. Cum te mai regăsești azi în ele, privind în urmă? Și ce au adus nou următoarele ediții speciale?

Liviu Grigorică: În fiecare vin pe care-l creez e și o parte din sufletul și priceperea mea. Poate că am putea să-i spunem artă. Încerc mereu să creez o legătură între brand, imagine și modul în care se exprimă vinul, astfel încât să nu existe decepții la desfacerea unei sticle. În plus, sunt convins că un iubitor de vin trebuie să regăsească același stil de vin în spatele aceleiași etichete, indiferent de anul de recoltă. De asta toată priceperea, energia și arta mea sunt direcționate către crearea unor vinuri distincte, care să ne reprezinte și care să nu pună probleme de recunoaștere de la un an la altul.

Deci, răspunsul ar fi că mă regasesc azi în vinurile create la Oprișor la fel ca la primele ediții. Pun la fel de mult suflet atunci când le creez, și același accent pe calitate și pe lipsa oricărui compromis atunci când vorbim de vinuri premium. Au fost – și probabil vor mai fi – ani în care nu am lansat anumite vinuri, pentru că nu am fost deplin satisfăcut de ele. Ce am adus, an dupa an, în edițiile speciale? Constanța în excelență, stabilitate, recunoașterea unui stil sau tip de vin, încredere în brand și în calitățile unui vin din spatele acestui brand. La edițiile unice, am încercat mereu să realizez o legătură între cel care a creat conceptul, vin și consumator, în așa fel încât să nu existe întrebări fără răspuns, iar vinul chiar să reprezinte conceptul. Când vorbim de vinurile din colecția ISPITA by Liviu Grigorică, am vrut ca ele să transmită celorlalți o parte din mine, din felul în care văd și înțeleg eu viața ori momente sau părți importante ale ei.

– Primăvara 2016 a însemnat ediții speciale, cu caracter limitat, inclusiv în gama Caloian, care are o poziționare improbabilă pentru acest gen de inițiative. Ce trebuie să aștepte consumatorii – de la aceste vinuri, dar și în general în viitor, de la Oprișor?

Gabriel Roceanu: Cu aceste ediții mici și limitate de Caloian vrem să construim un nou mod de abordare al acestui segment de vinuri fresh, tinere: să ieșim din șabloanele comerciale, din rutina tehnică a poziționării pe termen lung, a volumelor mari și cu risc de staționare pe rafturi. Rezultatul pe care îl așteptăm? Clientii mărcii Caloian vor dori aceste editii limitate sau nu? Atunci când le vor avea, după ce vor gusta, vor cere și a doua livrare sau nu? Avem un plan prin care interacționăm direct cu foarte mulți clienți: ei vor decide dacă fiecare vin e acceptat, și în ce măsură. Iar alegerile și obiecțiile clienților de azi sunt fundamentale pentru viitor. Nu suntem siguri de eficiența unui feedback la volume imense și fără control în rețeaua de distribuție. După cum este evidențiat pe etichetele principale ale acestor Ediții Limitate, anul de recoltă devine important în mesajul vinurilor Caloian. Este acolo, vizibil, și face parte din valoarea acestor vinuri. Nu ne dorim să păstrăm stocuri, ci mai degrabă așteptăm cu nerăbdare noua recolta, din septembrie. Iar dacă în septembrie vom avea strugurii așa frumoși și buni cum ne-am obișnuit, atunci vor urma și alte vinuri inovative, desprinse de rutina plictisitoare a șabloanelor comerciale. Probabil în ediții mai mari de 6.000 de sticle, însă atent calibrate pe grupul țintă de consumatori pe care ni-I dorim aproape.

– Sunteți foarte activi pe piață, cu degustări și prezentări în fața clienților. Presupune un efort mare, în timp ce Oprișor nu este un jucător de dimensiuni mari – aveți 250 de hectare. Cât aveți de gând să mai susțineți acest program de acțiuni și cum?

Gabriel Roceanu: Ne place să fim activi pentru că asta ne-am dori și noi dacă am fi consumatori, și nu producători. Clientul bea vin din plăcere. Iar prin interacțiunea directă a echipei noastre cu clientela, ne facem treaba temeinic în comunicarea autentică a valorilor Cramei Oprisor. Vinul este un univers fascinant pentru consumatori, iar o simplă frază pe contraetichetă nu determină cumpararea și gustarea acelui vin. Omul din echipa noastră, fiind atunci, acolo, lângă consumator, crează implicit mediul optim de comunicare directă. Acțiunile din piață ajută și la comunicarea elementelor de diferențiere. Susținem permanent ca listele de vinuri din locații să fie cât mai bogate, și cu vinurile noastre dar și cu vinurile concurenței. E bine pentru consumator și e un indicator de calitate pentru locație, o garanție a preocupării acelui restaurant către calitate și rafinament. Locațiile de acest gen atrag consumatori, iar noi, împreună cu colegii parteneri din distribuție, susținem nivelul de calitate prin organizare de evenimente, degustări, prezentari etc. Vom mentine ritmul atâta timp cât vom avea vinuri bune, și noi vom fi primii care ne vom bucura de ele. Producția și vânzarea sunt un business, presupun muncă, atenție și stress, însă pasiunea și plăcerea oferită merită toate eforturile. Cum anume vom face în continuare? N-aș îndrăzni să divulg acum. Dar se va vedea.Oprisor vie 2

Crama Oprișor
Numele firmei: SC CARL REH WINERY SRL
Adresw: Ferma și crama – localitatea Oprișor, jud Mehedinți, RO-227335; Sediul administrativ și de Vânzări: București, strada Matei Voievod nr 47, sector 2, RO-021452
Mărci comerciale pentru retail și HoReCa: Val Duna (bag-in-box de 3, 5 și 10 litri); Măiastru (sticle de 0,25 și 0,75 litri); Caloian (sticlă de 0,75); La Cetate (sticlă de 0,75 litri); Cupola Sanctis (0,75 litri); Vestitor de Oprișor (sticlă de 1,5 litri)
Mărci comerciale pentru retailul specializat și HoReCa: Rusalcă Albă, Drăgaică Roșie, Cabernet Eticheta roșie, Smerenie, ISPITA by Liviu Grigorică, Passarowitz 1718, Cutia Paleologu
Suprafață în exploatare: 250 de hectare, în sud-vestul Olteniei, la 30 km în linie dreaptă față de Dunăre la punctul de intersecție a frontierelor Romania-Bulgaria-Serbia.
Climatul este continental-mediteranean, pe sol compozit eterogen cu porțiuni distincte dominate de argilă brun-roșcată de pădure pe 60% din suprafață, altele cu inserții de calcar și pietris (20%), și unele cu concentratie mare de nisipuri și cuarț (20%). Altidudine este cuprinsă între 92 și 210 metri altitudine față de nivelul mării. Expunerea viilor de Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Shiraz, Feteasca Neagra, Merlot este sudică, iar a celor de Pinot Grigio, Sauvignon blanc și Pinot Noir este nordică, blocurile de plantații fiind separate de râul Drîncea și amplasate pe dealurile numite Cioaca și Mârșavu.
Soiuri: Chardonnay (24 ha), Pinot Grigio (60 ha), Sauvignon Blanc (22 ha), Tămâioasă Românească (3 ha), Rhein Riesling (3 ha), Cabernet Sauvignon (37 ha), Merlot (44 ha), Fetească Neagră (30 ha), Pinot Noir (22 ha), Shiraz (5 ha), Zinfandel (1 ha), Dornfelder (1 ha).
Capacitatea cramei: producție – 2,5 milioane litri / campanie; stocare – 3 milioane litri
Winemaker : Veronica Gheorghiu; Creator de vinuri și consultant de vinuri: Liviu Grigorică. Dorector general: Gabriel Roceanu
Crama primește grupuri de maximum 25 de persoane pentru degustare a vinurilor însoțită de gustări reci, cafea, ceai etc și pentru vizitarea plantației și a cramei. Nu există spații de cazare pentru public în incintă. Persoană de contact: Gabriel Roceanu
Contacte: tel (+4)021.252.49.66; fax (+4)021.252.49.65. Email: office@crama-oprisor.ro, website www.crama-oprisor.ro.