Zece ani neîntrerupți de publicare a revistei de vinuri, gastronomie și lifestyle din România și aproape 16 ani de observare a pieței ne-au pus în contact cu principalele crame care modelează peisajul de profil de la noi din țară. Ne face plăcere să vi le aducem în atenție în cadrul acestui serial – scris dintr-un unghi de vedere asumat subiectiv, dar și bine informat. E vorba de acei producători de vin care au ridicat nivelul general al pieței, prin impunerea de standarde calitative succesive foarte ridicate.

Chiar dacă vinul a existat pe teritoriul României de azi de cel puțin 4.000 de ani (dovediți), trebuie să admitem că două mari evenimente istorice au determinat evoluția acestuia: marea invazie a filoxerei, de la finalul secolului XIX (care a lovit întreaga Europă, cu efecte de lungă durată) și cei 45 de ani de comunism – care au modificat brusc în România nu doar structura proprietăților de vie și a comerțului cu vin, ci și mentalitatea oamenilor, etica muncii și accesul produselor la o piață liberă, competitivă. Accentul s-a pus în comunism pe volum, și nu pe calitate.

Iar fărâmițarea viilor, la reîmproprietăririle de după 1990 – în lipsa mijloacelor de producție necesare – și modul în care s-a făcut privatizarea marilor combinate viticole comuniste și-au pus și ele o amprentă decisivă. În „(ne)știința colectivă” a populației au supraviețuit doar câteva nume de regiuni viticole și criterii generice de alegere a vinului (demisec/demidulce, alb/roșu, spumant/liniștit). Reconectarea românilor la valorile enologice consacrate s-a făcut (și încă se mai face) lent. Iar decisive în acest sens sunt fondurile europene – care au facilitat replantările (din păcate, în detrimentul soiurilor autohtone) și retehnologizările din crame – și apariția competiției „în ringul pieței” – în special crame mici (dar nu obligatoriu, căci veți vedea în viitor cum și unele de foarte mari dimensiuni au reușit să facă saltul calității) și cu multă ambiție.

Primii în România – SERVE

Dacă vorbim cronologic despre investițiile și managementul de natură să crească nivelul calitativ al vinului românesc, dar și să sporească și să educe publicul consumator, povestea începe cu SERVE. În 1993.

Cunoscută mai bine azi sub identitatea acronimă (Societatea Euro-Română pentru Vinuri de Excepție e numele complet), compania dispune de o cramă modernă în Ceptura, Dealu Mare (Prahova) și vii în aceeași zonă, dar și la Cogealac, în Dobrogea. Fondatorul, contele Guy Tyrel de Poix, descendent al unei familii cu vechi legături în lumea vinului francez, care operează și astăzi una dintre cele mai mari podgorii din Corsica, și-a făcut din România a doua casă, fascinat de oamenii, locurile, stilul de viață și potențialul de aici.

Vinul Cavalerului – prima colecție adresată pieței autohtone (primele vinuri SERVE au fost destinate inițial exportului) – au constituit un moment de cotitură șocantă pe piața ultimilor ani ai secolului trecut: vinuri seci de gastronomie, de inspirație evident franțuzească din punct de vedere a metodelor de producție și al gusturilor, pe o piață complet nepregătită să mai savureze calitatea. La început, doar comunitatea expaților stabiliți în România a salvat de la dispariție această gamă, dar cu timpul, după mii de degustări și prezentări în toată țara, conaționalii noștri au început să aprecieze acest stil până când a devenit un best seller al cramei. În afară de Vinul Cavalerului, SERVE a făcut alți pași viguroși înainte prin Cuvee Charlotte, primul icon wine de la noi din țară – și astăzi o valoare necontestată și așteptată anual de către cunoscători – și cu „inventarea”, practic, a primului vin rose sec de la noi. Terra Romana rose a contrariat piața, pentru că așa ceva nu se mai văzuse și nimeni nu știa „cu ce se mănâncă”. Dar SERVE și-a continuat netulburată treaba, iar azi fiecare cramă de la noi are în portofoliu măcar un vin sec de această culoare, dacă nu mai multe… iar România a devenit, în ochii observatorilor atenți, cea de-a doua „patrie mondială a rose-urilor”, după Franța. Tot SERVE a fost și prima cramă postdecembristă care a creat vinuri superpremium prin asamblaje între soiuri sau loturi de struguri – gama Cuvee (Charlotte, Amaury, Sissi, Guillaume, Clemence, Alexandru) rămânând de referință în istoria postdecembristă a enologiei românești.

SERVE (www.serve.ro) exploatează o suprafață totală de aproximativ 114 hectare (62 în Ceptura, Dealu Mare, și 56 la Cogealac, în Dobrogea). Cele mai cunoscute mărci sub care sunt comercializate vinurile sunt Cuvee Charlotte, Cuvee Amaury, Cuvee Guy de Poix, Cuvee Guillaume, Cuvee Sissi, Cuvee Clemence, Terra Romana, Vinul Cavalerului.

„Am avut capacitatea să influențăm evoluția pieței pentru că ne-am ocupat – și ne ocupăm în continuare – să deschidem porți către cunoașterea vinului și să arătăm în primul rând românilor că viticultura este o avere națională”, spune conducătoarea companiei SERVE, Mihaela Tyrel de Poix. În 2017, SERVE a fost partenerul revistei noastre în cel mai ambițios proiect de documentare și recuperare a valorilor gastronomice autohtone contemporane – „Gastronomie românească de secol XXI” (în curând în volum).

 

Oltenii nemți de la Oprișor

Cititorii noștri fideli cunosc deja această cramă, pentru că au primit cadouri de abonare de la Crama Oprișor în ultimii ani. Iar cei care nu le cunosc încă, ar face bine să le caute: sunt disponibile în majoritatea covârșitoare a magazinelor și restaurantelor care își respectă clienții.

Dar nu acesta e motivul pentru care am decis să începem prezentarea „cramelor care au ridicat România” cu Oprișor, ci faptul că această investiție germană (aparținând grupului Reh Kendermann) a adus în vinul României know-how, ambiție, finanțare și acces la piața internațională. Ceea ce a impus și celorlalți jucători de pe piață o ștachetă calitativă și o provocare de întrecut.

A contat, în decizia de includere fruntașă a Cramei Oprișor în prezentarea noastră, implicarea acestei companii în comunicarea publică de natură să educe publicul: degustări permanente, în toată țara, susținerea acordată unor publicații (de profil specializat sau generalist), sponsorizarea a numeroase evenimente artistice sau sportive. Prin intermediul acestor acțiuni, consumatorii români au avut de învățat nu doar despre Oprișor, ci despre vin, în general.

Foarte important, la câțiva ani după intrarea pe piața românească, Crama Oprișor a decis să aloce resurse importante pentru a promova valorile autohtone către publicul intern și internațional. Denumiri de game precum Caloian, Măiastru, Drăgaică roșie, Rusalcă albă, La Cetate, Smerenie (reunite sub brandul generic „Oltenia profundă”) au fost, toate, cuvinte cu semnificație autentic românească de natură să facă trimitere explicită și să consolideze „imaginea de țară” – pe toate palierele de preț. La rândul lor, proiectele speciale superpremium precum Passarowitz, Erotikon, Cabernet Eticheta roșie ori ISPITA au demonstrat constant că în Mehedinți (județul unde se găsește Crama Oprișor) se pot obține vinuri de înaltă ținută, la cele mai pretențioase standarde internaționale.

Cele mai cunoscute mărci sub care se găsesc vinurile Cramei Oprișor (www.crama-oprisor.ro) sunt ISPITA, Smerenie, Cabernet Sauvignon Premium (așa-numita „Etichetă roșie”), Passarowitz, Rusalcă albă, Drăgaică roșie, Jiana Rose, La Cetate, Caloian, Măiastru. Compania exploatează 252 de hectare de vie proprie și mai cumpără struguri de la alți furnizori, pentru unele game.

„Fiecare vin al Cramei Oprișor trasmite consumatorilor un fragment din tradițiile, obiceiurile și credințele Olteniei Profunde, care nu sunt altceva decât respirații de zi cu zi, proaspete, ale unori valori inconfundabile și surprinzatoare prin originalitatea și puterea lor”, spune directorul general al companiei, Gabriel Roceanu.