Darius Pripon profesează vinul cultural la Crama Jelna: “Nu clientul este stăpânul nostru, ci etica, filozofia și estetica noastră”

Darius Pripon a studiat Horticultura la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și un semestru la Universitatea Politehnică din Valencia. A lucrat ca asistent vinificator la crama Nomibo din Dealu Mare, apoi un sezon la Domaine Serol în Franța (agricultură biodinamică), doi ani la Alira, în Dobrogea, încă un an tot acolo, dar la Domeniul Bogdan (agricultură biodinamică), un sezon la Allan Scott Wines în Noua Zeelandă. Din 2017, semnează vinurile de la Crama Jelna (“amprenta Transilvaniei”), în Bistrița-Năsăud. Are 31 de ani și reprezintă una dintre cele mai “vizibile voci” ale generației noi de enologi din România. Imaginile din acest articol provin de pe profilul de Facebook al lui Darius și de pe site-ul cramei – vă recomandăm ambele resurse dacă vreți să fiți mereu la curent cu noutățile.

Publicitate
Velvet

La Jelna, singura vie montană certificată din România (podgoria Lechința) produce 80.000 de sticle pe an

– Darius, ce trebuie să înțeleagă consumatorii de vin (în primul rând cei obișnuiți, nu pasionații) despre Crama Jelna? Dar despre zonă, în general? Ce aveți acolo și nu au alte crame / vinuri?

Să înțeleagă că este vorba despre o cramă boutique, care are 26 de hectare de viță-de-vie și produce undeva la 80.000 sticle de vin pe an. Că face parte din podgoria Lechința, iar via noastră este singura certificată ca fiind o vie montană. Că ne aflăm în piemontul munților Călimani, avem un aer de o curățenie incredibilă, apa ne vine de la Cușma, direct din munți. Că avem ceea ce se cheamă “enviromental capital” (capital de mediu – nr) – cele enumerate mai sus, împreună cu solul viu și producția mică la hectar. Că suntem într-o podgorie de climat rece, unde prospețimea, aciditatea și eleganța sunt la ele acasă. 

Publicitate
Velvet

La Crama Jelna, “vinul cultural” este figura centrală. Ce înseamnă asta?

– Ce experiență și ce intenții are Darius Pripon cu privire la vinurile de Jelna? Și, dincolo de crama la care lucrezi acum, care este vinul pe care-l consideri că “ți-a schimbat viața”, vinul care te-a îndreptat către vin?

Experiența mea cu zona “agonisește” 4 ani. Filozofia mea privind vinul este una postmodernă, în care crearea “vinului cultural” este figura centrală. Clientul nu este stăpânul nostru, stăpânul nostru este etica, filozofia și estetica noastră. Vrem să redăm vinului dimensiunea sa culturală, considerăm că aceasta este misiunea noastră. Iar pentru ca un vin să fie cultural, el nu poate să se bazeze strict pe un studiu de piață. Viața mea s-a schimbat – sau, dacă vreți, s-a aliniat – odată ce filozofia și valorile mele de viață s-au conturat. Concomitent cu aceste evenimente, a apărut și vinul. Chiar dacă a existat un vin care m-a introdus în lumea vinului, pe mine prima experiență nu m-a făcut să mă îndrăgostesc de acel vin, ci de vin în general. A fost precum o oglindă și o scară în acelasi timp: vinul se oglindește în toate sticlele de vin, însă sensul este și în direcția opusă: este și o oglindă a omului, care la rândul său este o oglindă a locului și locuitorilor. Dimensiunea se desăvârșește în punctul în care converg toate reflexiile.

“Necunoscuta” fiecărui an în parte e folosită pentru a sublinia condițiile specifice

– Am văzut că aveți o linie de vinuri Wild Yeast – ce înseamnă, mai exact, asta? Ce fel de gust au aceste vinuri, ce alte caracteristici / avantaje etc?

Wild yeast înseamnă drojdii indigene, drojdii sălbatice. Asta înseamnă că vinul respectiv este făcut cu drojdiile care se află în mod natural pe struguri, în momentul în care aceștia sunt culeși. Aceste microorganisme diferă de la an la an și reflectă condițiile climatice ale anului și trăsăturile terroir-ului. Le folosim pentru anumite vinuri, pentru a sublinia trăsătura culturală a locului, a vinului. Nu dorim să le sintetizăm, să le folosim ca să existe latent în cramă, ci vrem ca în fiecare an să ne folosim de “necunoscuta anului”, iar faptul că acestea sunt viabile spune foarte mult despre modul sustenabil în care privim via și vinul.

“Ne adresăm unui public educat”

– Ce soiuri crezi că pot deveni reprezentative pentru Crama Jelna la nivel de volum și ce soiuri la nivel de nișă, de prestigiu în ochii profesioniștilor și amatorilor pasionați de vin?

Sauvignon blanc, Pinot Noir, Fetească albă, Fetească regală asamblată cu Muscat Ottonel. Producem puține sticle, suntem exclusiv HoReCa, și, ca atare, ne adresăm unui public educat.

– Cum te raportezi la soiurile tradiționale ale zonei – am văzut pe site doar Fetească regală, Muscat Ottonel și Fetească albă? Mai sunt soiuri pe care vrei să le încerci la Jelna?

Clima este în schimbare accelerată. Încălzirea este o realitate și, ca atare, ne uităm cu atenție și la soiurile tradiționale ale zonei – Riesling, Neuburger, Fetească albă – însă viziunea noastră se vrea pe termen lung, așa că încă analizăm cu atenție subiectul. Via noastră vrem să răzbească cât mai mult cu putință, o îngrijim în așa fel – așa că las subiectul acesta deschis pentru o discuție viitoare.