Debut bun pentru Festivalul Vinului Dobrogean “Pontus Euxinus” la Constanța

Fie că a fost vorba de interesul consumatorilor de vin – localnici și turiști din Constanța, de curiozitatea de a degusta preparate tradiționale românești și ale comunităților din Dobrogea, mai puțin comercializate pe scară largă (vedeți mai jos) sau, pur și simplu, de a ieși seara la un vin și un pește pe grătar, cert e că Festivalul Vinului Dobrogean a reușit să strângă un public numeros, în spațiul amenajat din Piața Ovidiu, mai ales în serile de week-end. Aș zice că a fost un eveniment reușit, ținând cont că a fost prima ediție, și datorită efortului organizatorilor de a-l anima cu momente artistice și educative și cu premiere precum lansarea unui traseu cicloturistic la cramele dobrogene și o campanie de donare de sânge sau reunirea mai multor ansambluri artistice ale comunităților din zonă. Iar cramele s-au prezentat profesionist atât la degustările de la standuri, cât și la prezentările oficiale de pe scenă.
În mare, prezența expozanților a fost următoarea: crame –  Domeniul Bogdan, Crama Viișoara, Crama Darie, Crama Rasova, Vinuri de Măcin, Crama Histria, Crama Hamangia, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură-Vinificație Murfatlar, Vinex Murfatlar, Crama Trantu și o serie de producători  locali de brânzeturi, produse din carne, pâine, patiserii și dulciuri, comercianți de pește și fructe de mare, precum și de  produse artizanale – îmbrăcăminte, decorațiuni și accesorii.

Prezentări „on stage” ale cramelor și inaugurarea primului traseu cicloturistic dobrogean

Una dintre componentele binevenite și utile ale evenimentului a fost, precum spuneam, prezentarea cramelor participante pe scenă – în fiecare zi a existat un program de  “ateliere și lecții de educație enologică” – i-au spus organizatorii – bine pus la punct, în care proprietarii sau directorii de vânzări/ marketing/ somelierii au prezentat nu doar istoricul și vinurile cramelor, dar au vorbit și despre servirea corectă a vinului, procedee de vinficație folosite, asocieri gastronomice etc. Printre vinurile remarcate personal (deși recunosc că nu le-am gustat pe toate) au fost: La Plaje rose din Pinot Noir – Crama Rasova,  Cuvee Ruxandra Chardonnay  – Crama Darie, Strabun Alb cupaj de Muscat Ottonel, Fetească Regală, Sauvignon Blanc și Tămâioasa Romanească  – Crama Darie, Curtea Regală Viogner -Vinuri de Măcin, Chardonnay – Domeniul Bogdan.  O premieră a fost inaugurarea traseului cicloturistic dobrogean  Statia Murfatlar – Crama Rasova – Crama Trantu (140 km)  cu finishul în Piațeta Ovidiu de membrii Clubului de Ciclism BIKEREHAB. Iar o componentă socială lăudabilă a fost campania de promovare a donării de sânge pentru Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanța.

Zona culinară dobrogeană, cu produse tradiționale, panificație, brânzeturi și pește, dulciurile copilăriei și deserturi ale comunităților locale

Iarăși, personal, am remarcat și produsele câtorva expozanți din zona de gastronomie precum Călin Mirela și Moara Veche – care au reușit să adune mai mereu cozi la standurile lor.  Moara Veche – atelier de produse naturale, artizanale a adus pâini cu nume inspirate din folclor, precum  „Traista Țăranului” – pită umplută cu brânză, slană, ceapă, cartof, aromată cu mărar şi unsă cu vin, mălai şi busuioc, „Lupul Dacic” sub formă de arc, inspirat din cultura dacilor, bătut cu solzi de secară, in şi busuioc etc, „Roata Morii”(în crucea sf. Andrei) s.a, cozonaci uriași, dulciurile copilăriei – fursecuri fagure, cornulețe, “piersici” și  “nuci” umplute, ciocolată de casă, prăjitură Albinuța cu înghețată ș.a. 

De la Călin Mirela – producător de dulciuri de casă și distribuitor de produse orientale am remarcat ciocolata de casă încântătoare cu diferite arome  – trandafiri, merișoare, cafea, mentă, portocale și busuioc, doboșul (foarte bun!) și rulada,  precum și baclavalele cu ciocolată, sarailiile cu fistic și diferite varietăți de rahat turcesc și halva.
Asociația Țăranilor Dobrogeni a fost și ea prezentă la eveniment cu produsele artizanale de la micii producători – brânzeturi de Mama Maria, produse din carne, conserve și dulcețuri de la magazinul Țăranilor Dobrogeni, patiserie turcească și obiecte tradiționale lipovenești de la Valentina Koker și diferite alte produse Picurarul de la Stejaru – Mirabela Burichter, Gosiu Zoia / ferma de văcuțe de la Rândunica – Tulcea, Sunai Cadir – tătar dobrogean din Valu lui Traian, Agri Veneția – ferma de oi de la Ciucurova, Laura Macri – iconar/icoane pe sticlă și marele artist dobrogean – sculptorul George Marincu. Nu a lipsit nici zona de grătare, de la pește și midii, la frigărui de carne și kebab-uri.

Înghețate de vin și spumant, special pentru festival

Nu pot să închei fără să amintesc de înghețatele artizanale ale lui Andrei Giurgea, creatorul Ice Craft, căruia i-am luat și un interviu aici – precum cele din reducție de vin sau din spumante, dar și alte varietăți – caramel sărat, fistic, ciocolată ș.a. Sunt sută la sută naturale, ne-a spus el – iar eu pot să confirm că sunt și foarte bune.

Nu au lipsit, precum spuneam la început, nici momentele artistice ale ansamblurilor diferitelor comunități din zonă –  cu dansuri dobrogene, armenești, ucrainiene, tătărești, grecești.  Iar o tombolă cu diferite premii pentru participanții care s-au înscris a încheiat evenimentul. Potrivit organizatorilor, scopurile principale ale festivalului au fost educarea publicului larg în domeniul vinului, cunoașterea cramelor din Dobrogea și dezvoltarea turismului enologic si eco-turismului. Mai pe larg am mai scris și aici 

Festivalul Vinului Dobrogean a fost organizat de Irish Pub Constanța în parteneriat cu Primăria Constanța, Organizația Patronală Mamaia-Constanta, Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultura Constanța, Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I” – Filiala Constanța, Comunitatea Elena Elpis Constanța și Asociația Culturală Tomis.