Devoratorul de restaurante

N-a mai mâncat acasă de la vârsta de 12 ani, de când părinții l-au trimis la o școală mai bună, într-un oraș mai mare. Întâi au fost cantinele școlare, mai târziu cele studențești, iar apoi viața profesională l-a “obligat” să ia uneori chiar și două prânzuri și două cine pe zi în restaurante, pentru întâlniri de business. La o socoteală sumară, a cheltuit în restaurante – ba de două ori a și pierdut – sume de bani care, adunate, ar putea constitui bugetul anual al unei localități mijlocii din țara noastră. Este George Butunoiu, fondatorul Restograf.ro, probabil cel mai cunoscut site de recenzii de restaurante din România.

Azi, George nu mai are nicio legătură cu site-ul pe care l-a fondat. L-a vândut unei companii care a decis să investească în el pentru a-l transforma într-o afacere adevărată. El nu voia asta, îl făcuse pur și simplu pentru plăcerea de a-și împărtăși experiențele culinare și preferințele cu cei dornici să le afle. “N-a fost nicio secundă un business, n-am avut niciodată reclame pe site, n-am încasat bani, n-am avut nici măcar un om de vânzări, iar review-urile le scriam singur”, își amintește Butunoiu, care recunoaște, totuși, că Restograf a fost, până la urmă, și o afacere: în momentul când l-a vândut. Până atunci, se adunaseră aproape 600 de recenzii, sute de mii de vizite lunare pe site, mii de comentarii de la cei recenzați sau de la cititori, apăruseră și “Premiile Restograf” – afișate cu mândrie în restaurantele care le căpătaseră. Restograf devenise un brand de referință.

Una dintre consecințele zecilor de ani de mâncat în restaurante a fost mai puțin fericită, după cum spune Butunoiu: s-a îmbolnăvit de stomac, astfel încât acum trebuie să fie mult mai precaut și să-și aleagă mult mai atent localurile pe care le frecventează.

“Credibilitatea este cea mai importantă, e esențial ca persoanele care te citesc să înțeleagă că ești onest, că nu exagerezi nici în plus nici în minus”, spune Butunoiu. Evident, se mai adaugă la astea și experiența celui care scrie. Toate, adunate, plus momentul oportun, când pe piață nu exista nicio ofertă media similară, au făcut ca recenziile Restograf să fie așteptate de cititori deopotrivă cu managerii de restaurante. Care uneori s-au mai supărat și l-au înjurat, alteori s-au bucurat. Dar, vorba ‘ceea, nu poți să faci omletă fără să spargi niște ouă. “Din păcate, extrem de rar am primit din partea restaurantelor mesaje în care să-mi ceară detalii despre experiențele negative, ca să le îndrepte”, își amintește Butunoiu.

“Cel mai mare inamic – cea mai mare frână – în calea dezvoltării serviciilor în restaurantele din România este chiar clientul”, își sintetizează Butunoiu una dintre concluziile după zeci de ani de mâncat “în cârciumi”. Pe parcursul conversației noastre, apar rând pe rând și explicațiile acestei afirmații: multor concetățeni le lipsește educația gastronomică, le lipsesc criteriile, pretențiile, le lipsește uneori chiar și dorința de a afla sau încerca ceva nou, le lipsesc și banii și obiceiul de a mânca la restaurant. Poate din cauza acestei concluzii amare, poate din pricină că între timp s-au mai adăugat și alte experiențe de profil, Butunoiu spune că va continua să mai scrie despre acest domeniu, pe o nouă platformă online pe care o are în minte. “Probabil mă voi concentra mai ales asupra restaurantelor care merită, asupra celor bune”, spune el – și adaugă încă o observație personală care ar putea fi interesantă, dacă e adevărat că speranța moare ultima: “statistic, raportat la numărul total de localuri, cred că se mănâncă astăzi mai bine în București decât în Viena”.

Dacă din postura de client de restaurant Butunoiu s-a bucurat de succes, nu la fel de bine i-au mers lucrurile până acum din poziția de investitor în restaurante. Cele două proiecte în care a fost implicat – “restaurantul bancherilor” – Heritage – și Oskar – după numele cățelului său – au înregistrat eșecuri. La Heritage, spune că a pierdut cam 70.000 de euro (pierderea însumată, a tuturor acționarilor, se pare că a fost undeva la 3 milioane de euro pentru acest ambițios proiect, care-și propunea să aducă primele stele Michelin la București) iar la Oskar cam 40.000 de euro. Dar, cum se pare că pentru Butunoiu nu există eșecuri, ci doar pași pregătitori ai viitorului succes, spune că nu a renunțat la ideea de a investi într-un restaurant de succes.

Licențiat în Fizică al Universității din București (a și profesat pentru scurt timp în domeniul cercetării), George Butunoiu s-a apucat de afaceri imediat după 1990, iar în 1992 a fost unul dintre primii români care au fondat o companie specializată în domeniul recrutării resurselor umane. A pus bazele mai multor business-uri de-a lungul timpului, unul dintre acestea devenind ulterior lider de piață în domeniul software, dar marea sa pasiune a rămas domeniul Human Resources. În 2006 a fondat, împreună cu câțiva asociați, compania care-i poartă numele – George Butunoiu Ltd., iar astăzi este unul dintre cei mai cunoscuți consultanți din România. Este autor al mai multor texte de specialitate, speaker la numeroase conferințe și implicat în numeroase asociații profesionale, de business și culturale.