De “bio”, românii au mai auzit. Avem măcar o idee despre ce presupune asta. Dar despre “biodinamic”? Explicațiile Doctorului italian în Agricultură biodinamică Leonello Anello (foto sus) pot fi începutul unei lămuriri. Acesta se bucură de o reputație deosebită în domeniu pe plan internațional – unde colaborează cu peste 50 de crame biodinamice de top – iar în România dirijează operațiunile de la Domeniul Bogdan, din Dobrogea (Murfatlar).

De ce ar fi interesant să știm mai multe despre curentul biodinamic? Pentru că trendul internațional este în creștere, iar vinurile României sunt într-o poziție favorabilă pentru a avansa odată cu acest val. Și chiar și interesul consumatorilor interni este tot mai mare, judecând după reacțiile pe care le-am observat la evenimentul “Vinuri și bucate dobrogene” organizat de revista noastră în iunie, la Constanța.

“Suntem istoria și viitorul agriculturii – ceea ce omul a învățat în zeci de mii de ani”

Biodinamica reprezintă cea mai veche mișcare “organică” în agricultură, apărută în anii 1920, când fermierii din Europa Centrală au realizat că industrializarea agriculturii a condus la soluri mai puțin sănătoase, la semințe mai puțin fertile, la recolte mai puțin hrănitoare și la propria lor sănătate – mai incertă.

Consultantul de la Domeniul Bogdan, Leonello Anello, arată că agricultura biodinamică, în general, se bazează pe stimularea activității și diversității vieții din sol și are la bază respectul față de energiile naturii – ține seama de ele și le întrebuințează în folosul omului, în mod armonizat cu restul ecosistemului. Biodinamica modernă – insistă el – a adăugat principiilor din anii 1920 metodele verificării științifice a rezultatelor și a dezvoltat noi proceduri. “Lucrăm în mod cu totul diferit de agricultura “convenţională” de azi – mie îmi place să îi spun “agricultură chimică”. Pentru că, de fapt, NOI suntem convenţionali – biodinamicii! NOI suntem istoria agriculturii! Noi suntem tot ce omul a învăţat în zece mii de ani să facă – o agricultură fără chimicale de sinteză. Noi suntem trecutul, dar în acelaşi timp suntem prezentul şi VIITORUL”, afirmă Anello.

Viticultura biodinamică include toate principiile necesare certificării “bio / eco / organic” dar le și depășește, introducând în plus o serie de proceduri chiar mai stricte.

Luna este cea care dictează lucrările în vie. Sunt intercalate alte culturi între rândurile de viță și se folosesc drojdii neselecționate

În ceea ce privește biodinamica practicată la Domeniul Bogdan, în Murfatlar, aceasta are ca scop obținerea unor struguri perfect sănătoși și gustoși prin hrănirea solului numai cu substanțe naturale, ale căror efecte sunt verificate prin metode științifice. Asta permite terroir-ului să se exprime prin dezvoltarea de arome autentice şi prin producerea unor vinuri cu personalitate. Nu se folosesc produse chimice de sinteză (ierbicide, pesticide, îngrășăminte chimice, fungicide etc), iar practicile agricole sunt certificate conform normelor europene de către organismul Austria Bio Garantie. Între rândurile cu viță sunt cultivate alte specii de plante – fasole, mazăre, lucernă, rădăcinoase și altele – care au rolul de a absorbi și fixa azotul în sol și de a stimula diversitatea și imunitatea tuturor organismelor din ecosistem. Lucrările asupra vițelor de vie – tăieri, legări etc – au loc în funcție de fazele Lunii, astfel încât să țină cont de mișcarea lichidelor indusă de poziția satelitului natural al pământului (efectele Lunii asupra lichidelor de pe Terra sunt ușor de constatat dacă ne gândim la fluxurile și refluxurile mărilor și oceanelor, de pildă). Tăierile în vie se fac atunci când Luna este în descreștere, iar seva plantelor coboară spre sol, iar alte lucrări se fac când este în creștere, și seva se ridică spre fructe și frunze.

Piața mondială pentru vinuri biodinamice este în creştere

Leonello Anello spune că există o mișcare din ce în ce mai amplă în favoarea biodinamicii și că piaţa vinurilor biodinamice se dezvoltă la nivel european: ”Târgurile, de la câteva pe an, au ajuns să fie mult mai multe. Companiile producătoare s-au înmulţit şi ele. Numărul de etichete a crescut enorm. Ce ar trebui să schimbăm este mentalitatea proprietarilor de restaurante: în mod evident, cu vinul se fac afaceri, dar este nevoie ca şi vinul biodinamic să fie prezentat mai bine consumatorilor – şi probabil că aşa consumul ar creşte mult”, e convins Anello. 

Vinul biodinamic este o simplă metamorfoză a strugurilor, spune Leonello Anello, care explică: “nu conține substanțe adăugate – nici chiar pe cele admise în mod obișnuit de legi și regulamente – și nu este supus niciunui tratament fizic sau chimic. Doar o cantitate minimă de sufliți este adăugată – și anume exact cât este menționat pe sticlă. Iar când aceasta este deschisă, calitățile și complexitatea vinului vor crește. Vinul este liber de orice organism modificat genetic, drojdiile sunt cele naturale, proprii soiurilor și regiunii”.

Referitor la vinurile biodinamice de la Domeniul Bogdan, Directorul de vânzări al cramei, Daniel Costache, spune că prețul lor va ajunge probabil undeva către 40 de euro sticla: “Avem deja cerere atât din România, în marile lanțuri hoteliere care au clienți deja familiarizați cu conceptul, cât și din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Franța și Italia”.

Vinurile Domeniului Bogdan s-au bucurat deja de recunoașteri internaționale la: Chardonnay du Monde 2018 și 2019, Challenge Millesime Bio, Franța (cel mai important concurs de vinuri bio din lume) – cu Aur pentru Cabernetul Sauvignon rose 2017 și Argint pentru Sauvignon Blanc 2017, Muscat Ottonel 2017 și Fetească neagră 2017; Argint la Concours Mondial de Bruxelles pentru Riesling 2017; Bronz la Decanter World Wine Wawards pentru Feteasca neagră 2017; Argint la The Organic Masters pentru Riesling 2017 și Cuvee Christian 2017