Distilatele de tradiție românească – eșec al imaginației? Un exercițiu

Tot vorbim despre vin și gastronomie, dar poate că e momentul să ne gândim și la alte băuturi din România – în special distilatele tradiționale: țuică, palincă, rachiuri și lichioruri. Încerc să deschid subiectul mai jos, pornind de la o mult mai veche aplecare a jurnalistului și istoricului culinar Cosmin Dragomir asupra subiectului – încă din 2020, el a anunțat că dorește să ofere la restaurantul lui, Blid. Locantă românească (între timp dispărut) „…cele mai multe țuici, pălinci, rachiuri și lichioruri românești …. Am început deja degustările comparative, am descoperit mulți producători mici cu produse foarte bune. Mai mult, ne-am început și colecția de țoiuri!”. O discuție publică pe subiectul distilatelor tradiționale se impune mai ales din cauză că internaționalele tequila, whisky, vodcă sau digestive și-au făcut loc cu succes în aproape orice ramură din HoReCa românească, în timp ce acelea românești nu sunt corespunzător valorificate, cu excepția câtorva zone turistice și a unor restaurante cu specific tradițional.

Publicitate
Vinarte

Un concurs de profil ar putea resuscita categoria distilatelor tradiționale

Chiar dacă subiectul lansat aici mă preocupa de mai mult timp pe mine și pe Cosmin, iar articolul de față stătea sub formă de ciornă nepublicată pe site-ul Vinul.ro, trebuie să acord reverența cuvenită primului care a apucat să lanseze o idee în spațiul public – Cătălin Păduraru – printr-o postare pe profilul lui de Facebook datată 13 ianuarie 2023 și pentru care-l felicit. Semnalează și el riscurile pentru distilatele tradiționale românești și vorbește inclusiv despre necesitatea înființării unui concurs de profil.

Mult spor, Cătălin! Vedeți postarea lui mai jos:

Publicitate
IPPU

 

Șansele să vezi consum de țuică, palincă sau vișinată în cafenele și cluburi din România sunt infime

Să revenim: momentan, sub presiunea tendințelor generate de bugetele internaționale de promovare, preferințele publicului (în special cel tânăr, dar nu numai) înclină masiv către spirtoase globale și aproape deloc spre cele locale, care sunt marginalizate în zona de consum casnic ocazional, din surse de producție adeseori „neoficiale”. Spirtoasele tradiționale autohtone riscă să se piardă odată cu generația care știa și dorea să utilizeze un cazan de țuică – sau poate abia atunci vor reveni sub formă de „produse vintage”, ambalate și comunicate pentru un public nou. Cine știe?!?

Până acum, din păcate, distilatele indigene au eșuat în orice tentativă de seducere a tineretului urban și chiar a publicului generalist de restaurant. Șansa să vezi tineri care-și comandă la o cafenea sau la un club decent o palincă tinde spre zero absolut: vișinata, afinata, rachiurile de fructe, țuica „nu cadrează” cu imaginea de sine pe care o adoptă în public generația tânără. Iar în fața străinilor care ne vizitează țara, ne mândrim în special cu băuturile „de casă”, adesea chiar ponegrindu-le pe cele „industriale” – care sunt singurele ce ar putea genera suficientă „tracțiune” (financiară, de distribuție națională) pentru a resuscita consumul și profitabilitatea categoriei. Spre utilă comparație, în Grecia găsești peste tot ouzo, mastică sau tsipouro – prezentate ca distilate tipic elene – atât în baruri cât și în restaurante. Și sunt consumate cu frecvență atât de generația tânără cât și de cea mai vârstnică. Ele sunt promovate în atenția turiștilor străini, sunt luate ca suveniruri pentru acasă etc. Care să fie, oare, problema la noi: aculturația publicului, deficitul calitativ în producție sau cel din imaginația producătorilor?

(Acest articol a fost scris inițial într-o formă prescurtată după nevoile radioului, pentru emisiunea „Connaisseur fără ifose” de la RFI România, susținut de crama SERVE Ceptura, și face parte din seria de dezbateri inițiată de sus-semnatul și jurnalistul și istoricul culinar Cosmin Dragomir, co-inițiator al Congresului național pentru gastronomia și vinurile din România, care a dus la adoptarea unei Zile naționale de profil.
Imaginea din deschidere provine de pe site-ul XXXLutz.ro)