Dobrogea, ca regiune vitivinicola, nu s-a ridicat niciodata la notorietatea de care s-au bucurat zone precum Dealu Mare, Dragasani, Vrancea Cotnari sau Tarnave, singurul sau atu in aceasta intrecere fiind existenta Murfatlarului, prilej de fala in perioada comunista, ramas acelasi element impresionant si dupa ’89. Paradoxal, cu toate ca mai tot timpul aceasta regiune s-a bucurat de promovare intensa datorita pozitionarii sale geografice, potentialul vitivinicol al Dobrogei nu a reusit sa fie valorificat in aceeasi masura cu cel turistic. Sistemul comunist a creat in Dobrogea adevarati colosi de vinificatie, cu plantatii de mii de hectare, dar care functionau cu un singur obiectiv: alimentarea centrului de la Murfatlar, locul de unde vinurile romanesti plecau peste hotare. Perioada ce a urmat Revolutiei a adus cu sine faramitarea centrelor vitivinicole, proasta administrare si indiferenta oamenilor ducand la degradarea acestei zone din punct de vedere vitivinicol. In acel moment, Dobrogea viticola parea divizata in doua, cea care urma linia drumului national, pe ruta Medgidia, Cernavoda, Murfatlar, Constanta, zona prospera, si cea la nord si la sud de aceasta linie, Dobrogea saraca, cu vii si combinate lasate in paragina. Faramitarea proprietatilor a creat un climat propice pentru aparitia investitorilor in aceasta zona. Cu toate acestea, miscarile investitionale din Dobrogea au avut o dinamica mai timida comparativ cu alte zone. La sfarsitul anilor ’90, inceputul anilor 2000, potentialul Dobrogei incepe sa prezinte interes, unul dintre principalele semnale in acest sens reprezentandu-l momentul in care un grup de investitori a preluat pachetul majoritar de actiuni al companiei Murfatlar. Treptat, in zona incep sa apara persoane care investesc in fostele IAS-uri, incep sa cumpere plantatii, dar si producatori de vinuri din alte regiuni, care, obligati de presiunea cererii de pe piata, infiinteaza noi plantatii de vita de vie.
DEFICIT DE PRECIPITATII
Din punct de vedere pedoclimatic, Dobrogea are cate putin din toate, dar si un usor deficit de precipitatii si un potential pregnant eolian, vazute ca mari avantaje, mai ales de catre cei interesati de culturile bio. Marile areale vitivinicole ale acestei regiuni sunt Sarica-Niculitel, cu subarealele Macin, Niculitel si Tulcea, Istria-Babadag (Babadag, Istria si Valea Nucarilor), Murfatlar, formata din subarealele Cernavoda, Medgidia, Murfatlar, Valu lui Traian, Poarta Alba, Simioc si Valea Dacilor, si Ostrov, in care intra viile de la Aliman, Baneasa, Ostrov si Oltina. In nordul Dobrogei, relieful este format dintr-o succesiune de coline si terenuri plane, plantatiile de vita de vie avand parte de lumina si caldura din belsug. Solul are o buna structura si fertilitate (roci prehercinice metamorfice si sedimentare). In sudul regiunii, relieful este mai domol, comparativ cu partea nordica. Predomina depozitele de loess si cernoziom, cu aparitii insulare a calcarelor. Zona este de asemenea deficitara in aprovizionarea cu apa. Climatul este de tip continental, cu veri calduroase si secetoase, ierni moderate, primaveri timpurii si toamne tarzii, care determina o mai lunga perioada de vegetatie a vitei de vie.
PRODUCATORI DE TOATE MARIMILE
La fel ca in lunile anterioare, editorii Vinul.Ro au vizitat o mare parte din producatorii dobrogeni, pentru a realiza o imagine cat mai clara despre industria vitivinicola din zona. Periplul nostru in zona a inceput pe litoral, la Domeniile Clos des Colombes, acolo unde ni s-a explicat cum influenteaza conditiile climatice specifice litoralui si solul „terra rossa” mica productie de vinuri de la Olimp. Au urmat apoi vizite la Alcovin Macin, crama care incearca sa valorifice mineralitatea zonei pentru a defini stilul Aligoteului, la Murfatlar, colosul care detine 23% din piata si care intentioneaza sa investeasca puternic in calitate, la Sarica Niculitel, unde investitorii spanioli experimenteaza atat soiurile specifice regiunii Rioja, dar si strategiile asemanatoare in viticultura si marketing. Intorsi in sudul regiunii, am ajuns la Vinex Murfatlar, unul dintre cei mai vechi jucatori din zona, dar si la ProVitis, divizia de vinuri din zona a Jidveiului. In drum spre Domeniile Ostrov, producator care a atins aproape 1200 de hectare de vita de vie, am vazut locul viitoarei crame a grupului de investitori WineRo, prezenta noastra in zona incheindu-se la Vifrana, investitie de aproape 8 milioane de euro intr-o vie si crama eco-biologica. Mai multe detalii despre oamenii, cramele si vinurile din Dobrogea pot fi gasite in paginile care urmeaza.
VINURI CU ACIDITATE MODERATA, MINERALITATE RIDICATA
Identificarea caracteristicilor comune ale vinurilor din Dobrogea reprezinta un lucru destul de greu de realizat datorita diferentelor de clima si sol specifice subregiunilor de aici. In nordul Dobrogei, conditiile pedoclimatice sunt favorabile vinurilor albe, care au o aciditate moderata – mai toate avand nevoie de corectie in acest sens, si o mineralitate ridicata. Vinurile rosii au un extract ridicat, din cauza perioadei mari de insolatie, sunt foarte taninoase, foarte dense, aproape neprietenoase. In sud, structura solului permite o mai buna abordare a vinificatiei la rosii, aceste vinuri fiind mai prietenoase, mai catifelate, cu extract aromatic si colorant bun. La albe, se simte acelasi deficit de aciditate. Aproape 35 de vinuri au intrat in degustarea facuta pe aceasta zona, media punctajelor obtinute de vinurile din Dobrogea fiind de 72 de puncte. Intr-un top al producatorilor din Dobrogea in functie de notele acordate de editorii Vinul.Ro vinurilor din aceasta regiune, pe primul loc s-ar situa WineRo, insa acest producator a avut in degustare un singur vin imbuteliat (85 de puncte), urmat de Vifrana, tot cu un singur vin (80 de puncte). Asa ca pe primul loc se situeaza Clos de Colombes, cu o medie de 74 de puncte, urmata de Alcovin Macin ( 72,8 puncte), Vinex Murfatlar, cu 72,6 de puncte si de Murfatlar Romania, ale carui vinuri au avut o medie de 72 puncte. Ceilalti producatori au au obtinut urmatoarele medii: Domeniile Ostrov – 70,3 de puncte, iar Viticola Sarica Niculitel – 68,2 puncte.
(Din cauza spatiului tipografic redus nu au putut fi publicate toate vinurile degustate. Notele de degustare si punctajele acordate acestora pot fi gasite in baza de vinuri a site-ului Vinul.Ro. Toate vinurile au provenit de la producatori.)