Podgoria Cotesti isi castigase, intro vreme, un bun renume, sustinut intr-o mare masura de calitatea vinurilor. A venit perioada comunista, s-a trecut de la calitate la cantitate, s-a centralizat productia… Apoi a venit ‘89, au urmat retrocedarile, suprafetele s-au faramitat si fiecare a inceput sa lucreze pe cont propriu. Din fostul IAS Cotesti, construit intre 1984 si 1989, a ramas un mic colos, intru totul asemanator, ca arhitectura, cel putin, cu punctul de vinificatie de la Starmina, detinut de Vinarte. Cu alte cuvinte, o „ferma de partid“ exemplara, pentru fostii puternici ai zilei. A ramas bine in picioare un mic, aproape intim punct turistic, insa si acesta are dezavantajul de a avea „punctul de belvedere“ orientat catre nimic: o parcela neplantata, una cu vie de 1-2 ani si, in zare, un mic conac. In rest – pustiul podisului…
Mai spectaculos este spatiul de sub pamant, cu doua crame etajate, una exact ca cea de la Starmina, cu sali de invechire pentru vinuri, alta de inspiratie medievala, cu tunele mai inguste (3 metri!), potrivite fie pentru mese mari de degustare, fie pentru depozitarea baricurilor.
Astazi ar fi nevoie de o investitie mare in tehnologie. O parte dintre echipamente sunt uzate moral, desi primii pasi catre vinificatia moderna au fost facuti deja. Capacitatea de productie este de 100 de vagoane, insa recolta anului 2010 nu a adus decat 72 de vagoane. Se produce mult pentru vrac, dat fiind faptul ca peste jumatate din suprafata (42 de hectare dintr-un total de 66) este ocupata de vie batrana. In 2010 au fost replantate 14 hectare, iar anul acesta vor mai fi replantate inca 22. Soiurile dominante de la „Podgoria Valaha Cote sti“, cum mandra se intituleaza crama Dyonisos, sunt Feteasca Regala, Sarba, Sauvignon Blanc-ul si Chardonnay- ul, fiecare cu cate 7 hectare. Daca ar fi sa facem o predictie, am putea spune ca se pot astepta vinuri bune de aici peste cinci – sase ani, cu conditia ca in acest timp sa intre in tehnologie si macar 2-3 milioane de euro.
DYONISOS COTESTI
ADRESA: Cotesti, jud. Vrancea
TEL: 0237.252.146
SUPRAFATA: 66 de hectare
SOIURI: Feteasca Regala, Sarba, Sauvignon Blanc si Chardonnay
Poate ar trebui sa explicati de ce pe vinul.ro sintagma „via batrina” este echivalenta cu „proasta calitate”. Peste tot in lume, via batrina este apreciata in mod deosebit, ba pe sticle se specifica de multe ori ca vinul este obtinut din vii batrine. Este drept ca productia este mai mica, uneori vorbim de 1/2 kg/butuc (un ciorchine), dar calitatea strugurilor este mult mai buna, tocmai datorita cantitatii reduse.
Puteti furniza o explicatie? Chiar toate viile batrine din Romania sint degradate?
In Australia a fost o batalie mare cind s-a dorit defrisarea unei parcele de vie de 100 ani, cea care a cistigat fiind via… pentru ca toti viticultorii au sarit in sus spunind ca „ai nevoie de 100 ani ca sa obtii o vie de 100 ani”.