De-a lungul vremii, Vincon Vrancea, unul dintre cei mai mari producatori de vinuri din Romania, nu s-a bucurat tot timpul de critici tocmai pozitive. Insa, o analiza atenta a evolutiei acestei companii din momentul aparitiei pana astazi indica clar faptul ca Vincon-ul se identifica cu istoria gusturilor consumatorilor romani, atat inainte cat si dupa Revolutie. Aparuta intr-o industrie dominata in acel moment de mult mai cunoscutele vinuri de la Murfatlar si Jidvei, Vincon a reusit in timp, datorita capacitatii sale de a se adapta la preferintele consumatorilor, sa castige un bun segment din piata autohtona a vinului.
Cea mai mare societate producatoare de vin si produse pe baza de vin din Vrancea a fost infiintata in 1949 si purta denumirea de „Mat”. Avea cinci unitati in care se colectau strugurii din zona, struguri ce erau vinificati dupa metode traditionale, la cazi, fara prese sau fermentatoare. Dupa colectivizarea din ’62, in zona s-au format cooperativele agricole ce aveau ca domeniu de activitate exploatarea viilor. Aceste unitati au stat la baza infiintarii Intreprinderii de Stat Vinalcool Focsani, care mai tarziu, in 1980 a devenit Intreprinderea Viei si Vinului Vrancea. De-a lungul anilor ’70, aici s-a investit destul de mult, lucru ce a dus la aparitia a 25 de unitati de vinificare. Tot in aceeasi perioada s-au pus bazele primei unitati din Romania pentru invechirea distilatelor de vin, prin achizitionarea a trei instalatii de tip Charentaise si infiintarea unei distilerii la Focsani. Pana la Revolutie, unitatea a reprezentat unul dintre principalii furnizori de vin vrac pentru realizarea planului de productie anual pentru toate judetele din Romania. „Am dat vinuri catre toate unitatile, chiar si catre unitati de export. Din acest motiv, in acea perioada, Centrala Viei si Vinului nu a considerat oportun sa faca o investitie pentru achizitionarea unor linii de imbuteliere in zona, pentru ca se credea ca in Vrancea se poate trai numai din vie si din vin vrac”, precizeaza Georgel Costache, director general al Vincon Vrancea, a carui activitate in compania vranceana a inceput in 1987, cand a fost numit directorul tehnic al unitatii.
ADAPTAREA LA PIATA
Primele eforturi de aliniere a vinurilor la gustul pietei apar in jurul anului 1988, cand echipa condusa de Georgel Costache renunta la pasteurizator si la instalatia de imbuteliere la cald, deoarece, potrivit acestuia, „ am realizat ca singura perspectiva este sa propunem vinuri cat mai naturale, cu interventii cat mai putine, in care sa pastram aroma naturala a strugurelui”. Imediat dupa ‘89, unitatea se transforma intr-o societate comerciala, sub denumirea de Vincon Vrancea. “Dupa mai multe propuneri am hotarat impreuna cu colegii mei ca numele societatii sa fie asociat intr-un fel de obiectul de activitate. Astfel a aparut Vincon Vrancea, de la vinuri si coniac”, afirma Georgel Costache.
Dupa o bursa de un an in Franta oferita de OIV, in cadrul careia a luat contact cu vinurile si distilatele de vin ale producatorilor din Bordeaux si Cognac, Georgel Costache se intoarce in Romania cu gandul sa produca un vin tip „primeur”, proaspat, la mare moda in Hexagon. Deoarece consumatorul din Romania nu s-a aratat foarte deschis fata de acest tip de vin, reprezentantii Vincon au hotarat sa se concentreze asupra preferintelor de atunci ale consumatorilor. „Atunci am realizat faptul ca romanii preferau un alt tip de vin. Usor invechit, cu o culoare usor galbuie, care sa aiba putina aroma si cu rest de zahar. Asa a luat nastere Muscatelul, care dupa patrucinci luni de la lansare a devenit unul dintre cele mai vandute vinuri din Romania si timp de trei ani acest vin s-a comercializat cu programare”, declara Georgel Costache, precizand ca, cu o parte din banii castigati cu acest vin, a fost achizitionata o linie de imbuteliere de ultima generatie, ce a dat posibilitatea sa se treaca la imbutelieri de soiuri in conditii optime. Astfel, in 1995 apar primele vinuri soiuri de calitate de la Vincon pe piata din Romania. „Ne-a fost destul de greu pentru ca existau companii ca Jidvei si Murfatlar, cunoscute de 30 de ani, care imbuteliau si faceau export si care au livrat vinurile si pe piata din Romania. Romanii erau obisnuiti cu aceste branduri. Din acest punct de vedere noi am avut un fel de handicap, dar prin politica firmei si prin produsele noastre am reusit sa ne facem cunoscuti”, povesteste directorul Vincon. In anul 1999 societatea se privatizeaza in urma unei licitatii, iar proprietarul Vincon devine Luchi Georgescu. „A fost o schimbare radicala deoarece din momentul acela s-a schimbat partea de tehnologie, partea de dotare pentru a obtine vinuri de calitatea mai buna, si in acelasi timp sa schimbat si politica comerciala, pentru ca s-a renuntat la comertul cu vin vrac. Am realizat faptul ca daca vrem sa ne consacram brandul trebuie sa vindem numai vin imbuteliat, atat pe piata interna, cat si la export”, aminteste Georgel Costache.
INVESTITII IN CRAMA SI IN VIE
Pana in 2002, Vincon-ul nu a avut vie proprie, strugurii fiind achizitionati de la producatorii din zona. „Impreuna cu doamna Georgescu am luat decizia sa luam terenuri cu vii, pentru ca am inteles ca pe piata pot rezista doar cei care au plantati proprii si care pot controla calitatea inca din vie”, declara Georgel Costache. Astazi Vincon Vrancea are in exploatare 1500 de hectare de vie, in arealele Husi, Odobesti, Cotesti, Panciu si in judetul Constanta, cu soiuri precum Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Riesling, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Sarba, Merlot si Pinot Noir. De aproximativ cinci ani societatea a demarat un proiect de asociere pe 25 de ani cu Statiunea de Cercetari Vitivinicole Odobesti. In urma urma programului de reconversie, Vincon a replantat 352 de hectare de vie, investitie echivalata la 6 milioane euro. Anul acesta vor mai fi replantate inca 242 de hectare de vie, suma investitiei fiind de 3,5 milioane de euro. De asemenea, in 2011 vor fi demarate doua planuri de investitie a cate doua milioane de euro pentru dotarea cramelor cu instalatii de fermentare dirijata, inox-uri pentru stocare, prese pneumatice, vinificatoare.
In prezent, Vincon Vrancea detine 11 crame active, cu o capacitate totala de 400.000 de hectolitri, punctele principale de atractie fiind Beciul Domnesc si Crama Paradis. Beciul Domnesc este locul unde este depozitata vinoteca Vincon, cele mai vechi vinuri datand din 1949. Cladirea din piatra ponce, sub forma de cruce, a fost ridicata pe ruinele fostei crame construite de Printul Sturdza in 1838. La Crama Paradis sunt produse toate distilatele de vin de la Vincon, acestea fiind invechite in peste 4.200 de baricuri de stejar de 550 de litri.
VRANCEA – RENUME SAU DEZAVANTAJ
Cu toate ca este una dintre cele mai mari regiuni vitivinicole din tara, Vrancea, dar mai ales o mare parte din vinul de aici, a fost de mai multe ori tinta unor critici venite atat din partea consumatorilor, cat si din partea speciali stilor. Potrivit lui Georgel Costache, chiar si pentru Vincon au existat momente cand asocierea cu numele regiunii a reprezentat un dezavantaj.
„In timp am simtit-o ca pe un dezavantaj ca Vincon se afla in Vrancea, regiunea unde in trecut s-au facut multe falsuri din pacate, unele continuand si in prezent. Din punctul acesta de vedere, a fost greu ca in timp sa ne cream o imagine care sa arate romanilor ca si in Vrancea se pot face vinuri bune. Ma bucur ca intre timp aceste acte s-au mai diminuat. De asemenea, o a doua cauza pentru renumele Vrancei este reprezentata de faptul ca in perioada comunista aici s-au plantat foarte multe vii destinate productiei cantitative. Si din punctul acesta de vedere ne-a fost destul de greu in timp”, si de aceea au luat decizia sa infiintam plantatii noi cu soiuri cautate de consumatori, a incheiat directorul Vincon.
VINCON VRANCEA
ADRESA: Str. Avantului 12, Focsani, Vrancea
TEL: 0237222100
FAX: 0237221574
E-MAIL: office.vn@vinconromania.com
WEB: www.vinconromania.ro
SUPRAFATA: 1500 de hectare
SOIURI: Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Riesling, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Sarba si Merlot