Aromat, aromatizat, penal

In prezent, in Romania, 40% din vinurile consumate sunt vinuri dulci si demidulci. Poate ca atat noi, producatorii, cat si presa, ar trebui sa informam consumatorul ca un vin dulce este de doua ori mai greu de procesat de catre ficatul nostru, care trebuie sa se lupte si cu alcoolul si cu zaharul. Ar trebui, de asemenea, sa spunem ca dozele de bioxid de sulf (cel care va face sa va doara capul) trebuie sa fie mult mai mari la vinurile dulci decat la cele seci. Si macar daca zaharul rezidual al acestor vinuri ar proveni, asa cum trebuie, din struguri…” – Dan Muntean, Cramele Halewood

Romanii beau cantitati impresionante de vinuri dulci si demidulci. Acest lucru nu este unul neobisnuit, dar de cele mai multe ori acestea sunt vinuri aromate si aromatizate de proasta calitate, vinuri contrafacute, care pun in pericol sanatatea consumatorilor. Existenta pe piata a vinurilor contrafacute aromate si aromatizate este cauzata si lipsa unui control strict al pietei si stocurilor, precum si de lacunele legislative.

Vinul aromatizat este bautura obtinuta din vinuri (cu exceptia vinurilor de masa), cu sau fara adaos de musturi de struguri si/sau cu musturi de struguri partial fermentate si cu musturi proaspete oprite din fermentatia alcoolica. Aromatizarea acestor vinuri se poate face cu substante aromatizante naturale, produse aromatizante naturale, mirodenii si ierburi. Potirivit legislatiei in vigoare, este interzisa aromatizarea acestor vinuri cu substante aromatizante obtinute pe cale chimica, bauturile de acest gen trebuind sa contina vin intr-un procent de minimum 75%.

Vinurile aromate sunt cele obtinute din soiurile aromatice (Muscat Ottonel, Gewurztraminer, Muscadelle, Muscat a Petit Grains, Muscat de Alexandria). In Romania, cele mai raspandite soirui aromate sunt Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca si Busuioaca de Bohotin, acestea aflandu-se si in topul preferintelor consumatorilor. Un al patrulea soi aromat, Gewurztraminer, desi prezent in plantatiile din Romania, este mai putin cunoscut consumatorilor de la noi. Potrivit literaturii de specialitate, Tamaioasa romaneasca si Busuioaca de Bohotin sunt considerate in mod gresit a fi soiuri romanesti, ele provenind cel mai probabil din Grecia, de unde s-au raspindit in toata Europa pe filiera franceza.

“Din pacate, aceste soiuri si vinuri aromate cunosc un puternic declin in preferintele consumatorului vestic, cu alte cuvinte, in prezent nu mai sunt la moda. Ma astept ca si in Romania ele sa aiba aceeasi soarta, pe masura ce gusturile vor evolua catre vinurile albe seci si catre cele rosii. O posibila revenire ar putea sa fie legata de dorinta producatorilor de a-si atrage noua generatie de consumatori, prin niste vinuri putin complicate, accesibile, cu o prezentare simpla si usor de inteles”, precizeaza Dan Muntean, director general la Cramele Halewood.

“Piata este invadata de vinuri aromatizate, care pot afecta sanatatea consumatorului”

Popularitatea acestor vinuri in Romania si faptul ca aceste vinuri sunt mai greu si mai costisitor de produs, a dus la aparitia pe piata a vinurilor falsificate. “Vinurile aromatizate contrafacute sunt o problema a industrei vinului din Romania si a autoritatilor, care nu sunt capabile sa elimine de pe piata niste producatori care nu sint onesti si care nu-i pot proteja de concurenta neloiala a acestora pe producatorii seriosi”, subliniaza Dan Muntean.

“Din nefericire, piata este invadata de vinuri aromatizate, care pot afecta sanatatea consumatorului. Exista si vinuri aromatizate de tipul Bitter, Vermut, Vin pelin si altele, acceptate, deoarece contin macerate de plante si se produc traditional”, apreciaza Mihai Patic, director general al Oficiului National al Viei sin Vinului din cadrul Ministerului Agrigulturii. In legatura cu vinurile aromate care nu respecta tehnologia de preparare, Patic subliniaza ca numarul acesta a scazut semnificativ, deoarece “unii producatori au inteles ca nu se mai pot sustrage de sub rigorile legii. Admit faptul ca mai pot exista unele sortimente care nu respecta tehnologia, unii dintre acesti procesatori, din dorinta de a vinde si obtine profituri, riscand sa intre sub incidenta legilor existente”.

Metode de prostire a consumatorilor

In ultimii ani, autoritatile au demarat in mai multe randuri controale ample in piata, la nivel national, pentru a depista vinurile cu probleme, insa de cele mai multe ori cei vinovati au scapat cel mult cu confiscarea cantitatii de bauturi sau cu cate o amenda.

Metodele de falsificare a vinurilor sunt impartite in doua categorii. In prima categorie se incadreaza metodele de “botezare” a produsului cu diferite substante. Aici intra:

– folosirea colorantilor;

– folosirea indulcitorilor sintetici;

– folosirea substantelor de origine neviticola sau alte materii prime decat cele viticole;

– utilizarea de ingrediente interzise daunatoare sanatatii consumatorilor.

In cea de-a doua categorie intra metodele de inselare a consumatorului prin etichetare:

– etichete asemanatoare cu cele ale unor vinuri renumite pentru a produce confuzie in randul consumatorilor;

– lipsa sau inscrierea eronata a denumirii sub care se vinde produsul;

– comercializarea sub denumirea de “vin” al unor bauturi aromatizate;

– inscrierea eronata a aditivilor in lista ingredientelor;

– ilustrarea cu fructe si/sau portiuni vegetale pe etichete, ambalaje de prezentare, desi fructele nu apar in denumirea sub care este vandut produsul si in lista cuprinzand ingredientele.