Marea deceptie: ce dezastru e pe piata!

Cezar Ioan

Publicitate
e-vinul.ro

O vizita facuta la Cramele Recas, la sfarsitul saptamanii trecute, mi-a prilejuit o interesanta (si trista) intalnire cu o sumedenie de vinuri produse in Romania, de la producatori considerati de buna calitate. Las la o parte, deocamdata, nota evident “promotionala” a actiunii organizate de gazde. Voi reveni asupra ei. Parcurgerea unui numar de peste 60 de vinuri cumparate de pe rafturile magazinelor mi-a infatisat un tablou inspaimantator: din diverse motive, oferta de vinuri romanesti “cu staif” contine o multime de promisiuni neonorate. Atentie! Vorbesc aici despre vinurile adresate consumatorului educat (sau cel putin dornic sa se educe in domeniul vinurilor). In atari conditii, concurenta vinurilor din import, in special a celor din Lumea noua, se anunta greu de contracarat.

Ce s-a degustat

Publicitate
Siel

Degustarea a avut loc pe doua paliere de pret: vinuri sub 15 RON / sticla si vinuri peste 15 RON / sticla (pret de raft). S-au degustat vinuri albe si rosii, dupa cum urmeaza:

Sub 15 RON / sticla

* sapte Riesling-uri

* un Pinot Gris

* patru Feteasca regala

* sase Sauvignon Blanc-uri

* trei Chardonnay-uri

* doua Pinot Noir / Burgund

* sase Merlot

* sapte Cabernet Sauvignon

Peste 15 RON / sticla

* Cramposie

* doua Riesling

* un cupaj Riesling + Feteasca Regala

* doua Feteasca alba

* un cupaj Feteasca alba + Riesling + Sauvignon Blanc

* patru Sauvignon Blanc

* trei Chardonnay

* un Pinot Noir

* doua Feteasca neagra

* Feteasca neagra + Pinot Noir

* patru Merlot

* un Cabernet Sauvignon + Merlot

* sase Cabernet Sauvignon

Care au fost rezultatele

Sistemul de evaluare folosit a fost unul de la 0 la 20 puncte (calitatea maxima), cu 0-2 puncte pentru culoare, 0-2 puncte pentru aspect si limpiditate, 0-4 puncte pentru aroma / buchet, 0-12 puncte pentru gust si impresia generala. N-o sa incerc sa fac aici o medie a punctajelor acordate de toti degustatorii, ci o sa citez cateva observatii din fisele mele.

Astfel, dintr-un total de 64 de vinuri degustate:

* un singur vin s-a ridicat la 19 puncte

* un singur vin s-a ridicat la 18 puncte

*in zona 16-17 puncte am reusit sa gasesc cinci vinuri

*vinuri de 15 puncte am gasit sapte

recas-vase-inox

Data fiind conjunctura in care s-a desfasurat degustarea (am pomenit la inceput despre un evident scop promotional), nu voi incerca sa detaliez aici punctajele si sa evidentiez vreun vin sau producator in mod special, ci incerc sa remarc o realitate trista de pe piata: consumatorul cu pretentii este intampinat pe piata de vinuri care ofera mai putin decat promit. Daca in palierul de pret sub 15 Ron / sticla paguba clientului nu este asa de importanta, in zona de peste 15 Ron / sticla ea devine importanta, insa, dincolo de unul sau altul dintre producatori, cel mai mult de pierdut are imaginea vinului romanesc.

Am gasit o multime de vinuri albe care fusesera destinate unui consum rapid (in decurs de un an de la punerea pe piata) si care inca se mai gasesc la rafturi, in forma de agregare lichida dar complet “terminate”. Fie din acelasi motiv, fie din altele, am gasit incredibil de multe vinuri albe “murdare”, lipsite de fructuozitate, inexpresive, dezagreabile.

vii-vechi-recas

Am gasit multe vinuri rosii “cu nume”, fata de care o multime de consumatori au fost deja fidelizati, si care fie au imbatranit urat si nu mai ofera satisfactie bautorului, fie au dezvoltat mirosuri neplacute, aciditati “ascutite”.

Repet, n-a fost vorba de producatori prinsi cu diverse nereguli de catre autoritatile abilitate sa execute controale in piata, ci despre producatori cu nume bun, care nu mai ofera niciun fel de satisfactie, ba chiar dimpotriva.

“Perle” de vinuri

Dintre vinurile “celelalte”, pe care n-am sa le nominalizez individual, iata cateva note de degustare care m-au distrat si pe mine, cand le-am centralizat: “vin mort, oxidat, murdar”; “nas sulfitic. fara calitate, gust nesatisfacator”; “prafos, cu aroma de bomboane ieftine”; “ciubaros, sulfitic”; “aroma de parfum ieftin, bulgaresc”; “aroma de soc trecut”; si – cele care m-au distrat cel mai tare, caci n-as fi crezut sa intalnesc asa ceva in vreo degustare – “miros de piele de pui prajit in ulei ranced si pene arse” (la un Sauvignon blanc) si, respectiv, “miros de butoi cu gogonele” (la un Cabernet Sauvignon).

Ce vinuri pregateste Recasul

Ca sa revin la scopul “promotional”, in urma vizitei la Recas am remarcat continuarea investitiilor in vie (replantari masive, selectii de clone de calitate) si in tehnologia de vinificatie (o nota speciala pentru instalatia de racit mustuiala), am remarcat ca winemakerul Hartley Smithers incepe sa se obisnuiasca din ce in ce mai mult cu strugurii din Romania si vinurile lui sunt din ce in ce mai bune, am remarcat o preocupare catre a comunica in piata valorile reale ale companiei.

recas-apus-de-soare

O mentiune speciala pentru curajul producatorului, de a pune intr-o degustare oarba vinurile lui, alaturi de alte vinuri de pe piata, cu mentiunea ca vinurile albe prezentate in degustare erau, aproape toate, din recolta 2007, beneficiind astfel de avantajul prospetimii.

Oricum, e limpede ca Recas-ul incearca sa promita mai putin decat ofera, asa incat, practic, cele mai multe dintre vinurile lor beneficiaza la achizitie – dupa parerea mea – de prezumtia ca pot garanta o calitate cel putin concordanta cu pretul de raft. Din observatiile mele ofera, de fapt, mai mult.

Orientarea spre stilul de vinificatie de tip “Lumea noua” este evidenta, cu drojdii agresive si care orienteaza din start vinul catre o fructuozitate maxima (chiar si pe cele rosii). In stadiul in care le-am gustat acum, poate ca stilul de vinificatie este oarecum prea mult in beneficiul “bombei de fruct” si in detrimentul personalitatii de soi, insa rezultatul cautat este o categorie de vinuri de consum curent de foarte buna calitate, care deocamdata este slab reprezentata pe piata.

recas-apus-de-soare-2

N-am cum sa nu scot in evidenta cateva vinuri: Riesling sec Schwaben Wein 2007 – cu nas de fructe exotice, poate putin prea intens fata de senzatia gustativa, sau Chardonnay 2007 – cu nas un pic afumat, gras (si frumos) pe palatin, catifelat, cu aciditatate buna, ori un Sauvignon Blanc 2007 (inca n-am aflat in ce gama comerciala va fi incadrat) – un vin de mare eleganta, fructuos, complex, de o prospetime evidenta in acest stadiu si care promite sa “confirme” pentru urmatoarele 12 luni. Iarasi, o mentiune speciala pentru cupajul de Cabernet Sauvignon + Merlot din 2006, cu nas de strugure bun si note fine de baric, un vin plin, rotund, elegant, despre care cred ca va evolua excelent pentru urmatorii 2-3 ani, cel putin.