Poate castiga Romania din “razboiul vinului”?

Cezar Ioan

Publicitate
Ravago

Cu sprijinul Programului Romania Agribusiness (finantat de USAID), o delegatie numeroasa de producatori romani se va deplasa la Moscova in perioada 17-19 septembrie 2006, intr-o incercare de a deschide mai mult aceasta piata pentru vinurile romanesti. Vizita survine intr-un context international extrem de interesant, cand expertii din principalele tari producatoare, dar si presa de specialitate din intreaga lume sunt cu ochii pe ultimele evolutii ale “razboiului vinului” din Rusia, incercand sa identifice oportunitati comerciale sau macar sa anticipeze un posibil curs al evenimentelor pe aceasta piata.

Embargoul impus Moldovei si Georgiei afecteaza puternic economiile celor doua tari

Publicitate
Oprisor

Cu ajutorul unei documentatii puse la dispozitie de Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romania, portalul de specialitate www.Vinul.Ro incearca sa descrie pe scurt contextul in care se va produce vizita delegatiei romane la Moscova si potentialele beneficii ale acesteia.

De la inceput ar merita precizat ca, la un consum de aproximativ 6 litri pe cap de locuitor in 2005 (in timp ce in majoritatea tarilor europene depaseste 40 de litri), piata de vinuri a Federatiei Ruse pare sa aiba mari posibilitati de crestere, ceea ce o face extrem de apetisanta pentru exportatori.

Doua decizii ale guvernului de la Moscova au provocat actualul context de piata, care starneste multiple ingrijorari si un enorm interes:
• la sfarsitul anului trecut s-a decis introducerea unui nou sistem de marcare si supraveghere a circulatiei produselor accizabile de import, care, insa, din diverse cauze, nu a intrat in functiune. Dar aproape a blocat importurile si circulatia acestui tip de marfuri (in a doua jumatate a lunii trecute, totusi, Moscova a revenit asupra deciziei si a modificat prevederile impuse anterior, redeschizand calea comertului cu astfel de produse);
• in martie anul curent s-au interzis importurile de vin din Georgia si Republica Moldova (interdictie aflata inca in vigoare), motivele invocate fiind legate de siguranta alimentara indoielnica a produselor provenind din aceste doua state. S-a creat, astfel, un gol pe piata Rusiei si, pe de alta parte, sectoare importante din economia celor doua tari exportatoare au fost aruncate in haos. E mai usor de imaginat impactul acestei decizii asupra celor doua tari daca ne gandim ca, de exemplu, vinurile de dincolo de Prut insemnau 50% din necesarul de import al Rusiei, reprezentand, in acelasi timp, 90% din totalul vinului exportat de Moldova (care inseamna aproape o treime din totalul exporturilor acestei tari!). Potrivit unei declaratii a premierului de la Chisinau, tara sa a pierdut 21 milioane de dolari in urma embargoului. Si in cazul Georgiei, cu peste 80% din exporturi catre Rusia si vinul fiind al treilea produs la export, situatia era asemanatoare: astfel, daca exporturile de vin georgian au totalizat 80 milioane de dolari in 2005, pentru anul acesta se asteapta un maxim de 20 de milioane).

De retinut ca, in ambele cazuri, desi motivele oficiale pentru interzicerea importurilor au fost altele, unii membri ai Dumei de Stat nu s-au sfiit sa admita ca, de fapt, Moscova a dorit sa “pedepseasca” cele doua tari pentru tendintele acestora de a iesi din sfera ei de influenta. Exista asadar, cel putin teoretic, posibilitatea ca, odata motivele de ordin politic inlaturate, sa se revina si asupra embargoului.

Batalia pentru noi piete este acerba

Georgia si Moldova incearca acum din rasputeri sa-si gaseasca noi piete, aceasta fiind si o prioritate a guvernelor acestor doua tari. In incercarea de a gasi noi debuseuri pentru produsele lor, atat guvernul de la Chisinau cat si cel de la Tbilisi au de surmontat o acuta lipsa de credibilitate pe pietele internationale si o legislatie interna nearmonizata cu potentialele piete de desfacere.

Lipsa de credibilitate vine nu numai ca urmare a motivelor oficiale invocate pentru instaurarea embargoului, dar si din cateva alte motive. Un raport al Food and Agriculture Organization a ONU a indicat, de exemplu, ca vinurile georgiene sunt foarte adesea subiect de contrafacere.

Pe de alta parte, vinurile din ambele tari sunt produse in functie de gusturile pietei sovietice (in general sunt vinuri dulci), fiind considerate adeseori nepotrivite cu actualele tendinte de consum de la nivel international.

Recent, guvernul de la Chisinau a anuntat trimiterea unei delegatii a exportatorilor catre Moscova, intr-o incercare suplimentara de a rezolva problema. Pe de alta parte, o piata extrem de interesanta o reprezinta tara noastra (in ultimul an vinurile moldovenesti au patruns puternic pe piata romaneasca, concomitent cu unele investitii importante ale unor oameni de afaceri de peste Prut in zone viticole din Romania). La sfarsitul anului trecut, o vizita la Bucuresti a presedintelui Vladimir Voronin a coincis cu o mare expozitie de vinuri moldovenesti pe care si presedintele Basescu a vizitat-o (de remarcat ca presedintele Basescu nu a participat niciodata la o asemenea manifestare dedicata vinurilor romanesti, reluand in schimb, de-a lungul timpului, sprijinul sau public pentru vinurile moldovenesti).

Romania este tentanta pentru producatorii moldoveni atat ca piata in sine, cat si pentru oportunitatea pe care o va oferi dupa integrare, atunci cand vinurile “made in Romania” vor circula libere de taxe catre pietele Uniunii Europene.

La randul sau, guvernul de la Tbilisi face eforturi impresionante pentru a rezolva problema credibilitatii, incercand pe de-o parte sa implementeze o legislatie a vinului mai apropiata de cea europeana, iar pe de alta parte cautand sa creeze oportunitati de Public Relations cu vizibilitate internationala (celebrei Jennifer Lopez i-a fost propus un contract de 500.000 de dolari pentru a efectua o vizita la Tbilisi, in cursul careia sa-si manifeste public aprecierea pentru vinurile georgiene; propunerea a fost insa respinsa de impresarii artistei).

Ce se intampla dupa embargo

Cum aratam si la inceputul acestui material, piata Rusiei – cu un consum pe cap de locuitor mult mai mic decat media europeana – promite un potential de crestere foarte mare, iar eliminarea (temporara sau de durata, ramane de vazut) a celor doi furnizori traditionali ar putea deschide calea pentru alti exportatori.

In ultimele luni, importurile de vinuri pe piata Federatiei Ruse (din alte surse decat Moldova si Georgia) aproape s-au dublat. Principalele tari furnizoare au fost Bulgaria, Franta, Argentina, Italia si Chile.

Potrivit unei declaratii a unui inalt oficial guvernamental al Federatiei, citat de presa moscovita, importatorii rusi se reorienteaza si incearca sa stranga din ce in ce mai mult legaturile comerciale cu producatori din Bulgaria.

Pe acest fond, vizita delegatiei romane la Moscova, care survine dupa un succes inregistrat anul trecut din acest punct de vedere, s-ar putea dovedi foarte importanta pentru unii dintre producatorii romani, mai cu seama ca acestia au inceput sa resimta din ce in ce mai acut concurenta pe piata interna: aparitia vinurilor moldovenesti si cresterea importurilor din alte tari.