Revoluţie in vitivinicultura europeană

vitivinicultura2Producătorii necompetitivi trebuie să renunţe

Publicitate
IPPU

Situaţia din ultima vreme din sectorul vitivinicol european a devenit una sensibilă din cauza creşterii producţiei şi scăderii consumului de vinuri. Excedentul de vin înregistrat în ultimii ani în Europa, precum şi invazia vinurilor din „Lume Nouă” a determinat Comisia Europeană să adopte o serie de măsuri pentru echilibrarea pieţei şi depăşirea perioadei de criză.

La începul lunii iuilie, Comisia Europeană a promulgat un proiect privind reforma de organizare a pieţei comune din sectorul vitivinicol. Principalul obiectiv al acestei reforme este implementarea unui program de restructurare şi reconversie a sistemului. Principalele măsuri prevăzute de acest proiect vizează defişarea unor suprafeţe de viţă de vie, interzicerea utilizării zahărului şi a mustului concentrat în producţia vinului, simplificarea practicilor oenologice şi etichetarea.
Bugetul european pentru acest program este de 1,3 mld euro, mai mult de două treimi din această sumă mergând către Spania, Franţa şi Italia, principalii producatori de vinuri din Europa. Sectorul viticol românesc va beneficia, începând cu anul 2009, de peste 50 milioane euro anual din partea Uniunii Europene pentru recondiţionarea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie, ca parte a programului de reformă în industria vinului. UE va aloca anual un procent de 4% României, spre comparaţie, Spania primind anual peste 390 milioane euro, în timp ce state precum Bulgaria sau Ungaria au alocat un buget de aproximativ 25 milioane euro, respectiv mai puţin de 13 milioane euro.
„Aceasta reforma nu trebuie gândită‚în termneni de piaţă naţională, ci în termeni de piaţă europeană. Unul dintre cele mai mari pericole pentru vitivinicultura europeană din ultima vreme l-a reprezentat creşterea exportului de vinuri din ţările producătoare din afara Uniunii Europene, precum Chile, Australia, Africa de Sud. De aceea măsurile luate trebuiesc puse în practică cât mai urgent”, precizează Emanuel Jaquim, reprezentantul Direcţiei Generale pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.
În momentul de faţă, în 15 ţări europene există propuneri pentru reforma sectorului vitivinicol. Potrivit reprezentanţilor UE, această reformă este importantă deoarece Uniunea Europeană este principalul productător de vinuri din lume, principalul consumator, principalul exportator şi importator, cu pieţe de desfacere precum Rusia, Japonia, Elveţia, China, Coreea. În 2006, Uniunea Europeană a beneficiat de o creştere a exportului şi din cauza faptului că piaţele din aceste ţări erau închise pentru de furnizorii tradiţionali.
Vinul joacă un rol important în angrenajul economic european. În ultimii ani a existat o curbă ascendentă în ceea ce priveşte productia de vin, iar consumul a scăzut. În fiecare an vinul nu poate fi consumat în întregime, cantitatea excedentă fiind stocată sau transformată prin distilare în bioetanol. Din această cauză, specifică reprezentanţii UE, este necesară adoptarea unor măsuri de distilare de criză a vinului în carburanţi. Conform datelor Comisiei Europene, dacă ritmul de producţie a vinului se menţine la fel de ridicat, în 2012 va exista un excedent de vin de 13 miliarde de hectolitri.
Prin măsurile ce urmează a fi luate se doreşte sporirea competitivităţii, recucerirea unor segmente de piaţă si presupune nişte reguli simple şi clare pentru a echilibra raportul dintre cerere şi ofertă. Această reformă intervine la aproape un an de la încheierea discuţiilor organizate de Uniunea Europeană, la care au participat principalii factori angajaţi în acest sistem la nivel european.

Publicitate
IPPU

Prime pentru defrişarea viilor necompetitive

Comisia Europeană a reviziut obiectivul de defrişare, necesar pentru viţa de vie în Europa. Iniţial Comisia Europeană stabilise un cuantum de 400.000 ha de vită de vie defrişată la 3,6 milioane de hectare, pentru ca să se stabilească o cotă mai mică. Astfel, în decurs de 5 ani vor trebui defrişate 200 de mii de hectare. Potrivit propunerii facute de Comisia Europeană, nu există un obiectiv de defrişare pentru fiecare stat membru, fiecare stat putând opri programul de defrişare dacă consideră că s-a atins pragul cerut de reformă. Pentru culturile de vie mai puţin competitive, UE acordă prime viticultorilor care aleg să defrişeze suprafeţele care nu dau randamente mari la hectar. Astfel, un viticultor din România ar putea beneficia de prime cuprinse între 3.400 de euro şi peste 5.000 de euro, în funcţie de randamentul la hectar al producţiei de vin. Prin această dispoziţie se doreşte suprimarea instrumentelor de piaţă care au drept efect crearea impresiei pentru unii producători că debuşeul va fi protejat, ajungând astfel la concluzia că va putea produce mai mult.
În acest sens vor fi eliminate şi ajutoarele pentru depozitarea privată a vinurilor şi musturilor, ajutoarele pentru export, pentru distilarea sub-produselor precum şi ajutoarele pentru must şi utilizarea zaharozei, limitarea posibilităţilor de îmbogăţire a vinului cu zahăr. Astfel, se pentru îmbogaţirea vinurilor nu se mai poate utiliza zahăr, ci numai must (fără ajutor) în limitele +2% pentru ţările nordice şi +1% pentru ţările din sudul Europei.
Începând cu anul 2014, sistemul de plantare va dispărea, de asemenea putâmd fi eliminat şi sistemul de desţelenire, deoarece viile trebuie să fie eligibile pentru sistemul de drept cu plată unică.

Simplificarea sistemului legislativ

vitivinicultura1La nivel legislativ Comisia Europeană propune un ansamblu de măsuri de simplificare, pentru ca vinul să ajung mai repede la consumator, incluzînd aici şi simplificarea practicilor oenologice şi simplificarea etichetării. Referitor la etichetăre, potrivit reprezentanţilor UE, se doreşte implementarea unor reguli clare şi simple, pentru oricare tip de vin. Astfel, va exista un singur tip de etichetare (aceleaşi indicaţii obligatorii şi opţionale pentru toate categoriile de vin). Chiar daca până acum nu era posibil, etichetele vinurilor de masă vor putea să indice cupajul, soiul şi anul.
Politica de calitate impusă de reforma vitivinicola se articulează în jurul noţiunii de „Indicaţie Geografică”, sistem complex ce trebuie modernizat în acord cu legislaţia internaţională.
De asemenea, Comisia Europeana propune transferarea unei parţi importante din bugetul actual către dezvoltarea rurală. Această propunere este traversată de o preocupare intensă faţă de respectarea mediului: menţinerea viei în stare vegetativă, stoparea erodării solului etc.

„Cu acest ansamblu de măsuri se echilibreză raportul cerere/ofertă,. Se educă consumatorul de vin, se crează un raport mai buna între cantitatea şi eficieţă”, mai adăugă Emanuel Jaquim.
Propunerea legilativă va fi dezbătută în fiecare ţară membră a Uniunii Europene şi va fi discutată la nivel tehnic şi politic în cadrul Comisie Europene. Campania privind implementarea măsurilor in sectorul vitivinicol va fi demarată la 1 august 2008.