Wine-tour in Friuli: Ziua doi – tara lui Picolit, tara lui Ramandolo

Foto si text Loreta Budin, Clubul Presa de Vin

Ra-man-do-lo. Pi-co-lit. Picurul silabelor aminteste de poezia ingenua a cantecelelor pentru copii. Sunt vinurile dulci cu DOCG pentru care regiunea Friuli-Venezia Giulia e faimoasa in lume.

ramandolo-toblar

Suntem in Tarcento, in partea de miazanoapte a Colli Orientali del Friuli, si in inima tarii lui Ramandolo. E vinul care, in urma cu 7 ani, a obtinut primul DOCG din regiune.

Un vin dulce, totusi nu foarte dulce: nordic si uimitor de solar, sociabil dar si introvertit, incantator de profund. Are culoarea aurului vechi, cu nas intens, fructat; intens si delicat in cerul gurii, rotund, catifelat, cu gust amintind caisa confiata si mierea de castan, cu note de lamaie, smochine coapte, banane coapte. Echilibrul intre tanini, aciditate si zahar ii dau seninatate si unicitate – perfect pentru un vin de meditatie.

terase-in-panta

Si ii mai confera clasa si aplomb, ceea ce ii permite sa se armonizeze cu cele mai fine mancaruri: cu traditionalul lardo Monteaperta, cu pastrav afumat sau cu foie gras. Merge excelent si cu branzeturi – invechite, picante, cu ierburi – stropite cu miere, sau cu fructe uscate si fursecuri nu foarte dulci.

degustare-la-villa-moretti

Productii mici, efort mare

Dejunul de bun-venit are loc la Villa Moretti, din mai sus-pomenita localitate Tarcento. Ocazie de a-i cunoaste pe membrii consortiului care promoveaza vinul-drapel al zonei -Ramandolo. Din consortiu fac parte 30 de producatori, care cultiva in total 60 ha de struguri.

Prin ferestrele largi ale imobilului, se vad culmile Muntelui Bernadia si povarnisurile terasate, pe care se catara viile.

Sa faci vin in zona nu-i lucru usor. Solul „colturos”, in panta abrupta, necesita multa munca manuala si atentie in manipularea strugurilor. Productiile sunt mici, efortul e mare. Trebuie tenacitate, rabdare, un pic de nebunie si, vorba aceea, un foc la inima, ca sa iasa poezia lichida care e Ramandolo.

La masa, o buna parte din invitati nu se pot abtine si golesc pana la fund paharele cu licoarea respectiva. Producatorul Paolo Comelli observa miscarea si zambeste, cu subinteles: „Aici, vinul nu se scuipa (la degustare, n.n.)”. Pentru ca fiecare picatura de Ramandolo inseamna sudoare.

degustare-la-villa-moretti2

Nectarul zeilor, via Romania

Ramandolo se face din clona Verduzzo giallo (Verduzzo galben) – sunt struguri care se coc numai intr-un areal precis delimitat. Studii realizate la universitatea din Udine arata ca planta provine dintr-o vita cultivata in zona cu mult timp inainte de sosirea romanilor. O planta cu origini stravechi, din Orienul Mijlociu, care a „calatorit” de-a lungul Asiei, apoi prin zonele temprate marginind Marea Caspica si Marea Neagra, prin Romania, Ungaria, si mai departe, pana pe dealurile din Friuli. Papa Gregorius XII l-a avut in cupa, cu ocazia conciliului din 1409. Cercetatorii l-au numit vin al invaziilor barbare. E, mai degraba, nectar al zeilor.

ramandolo

Recoltarea se face pe la sfarsitul lui octombrie. Apoi, strugurii se lasa la uscat – appasimento – pe cadre de lemn speciale, in incaperi bine ventilate, timp de o luna, ceea ce duce la cresterea concentratiei de zahar, prin evaporarea apei. Boabele astfel tratate dau vinului acea nota de banana coapta, un caracter puternic si o concentratie alcoolica ridicata.

Ramandolo si caprioara

Avem ocazia sa vedem la ce preparate traditionale se asorteaza vinurile din zona. Mai intai suntem serviti cu supa de legume cu bucati de pastrav si sclopit – gusa-porumbelui, planta pe care am mai intalnit-o in mancarurile friulane. Ni se toarna in pahare un Tocai Friulano 2006, I Comelli, alcool 14% vol, cu nas intens de flori albe, rotund.

Urmeaza un Ramandolo Toblar, alcool 15% vol., care merge perfect cu acel cullatello affumicato – mezeluri afumate, din carnea de pe picioarele din spate ale porcului – si cu foarte fina rulada de lardo din Sauris, servita cu fenicul salbatic.

caprioara-cu-zmeura-mere

Degustam apoi in pahare un Refosco dal Peduncolo Rosso, produs de Azienda Claucigh (se citeste Claucici). Extrem de delicat si de placut, fara acea astringenta si tanini agresivi care plac atat de mult localnicilor. Haios e ca producatorul se scuza, oarecum jenat, pentru „moliciunea” vinului sau…

Ultimul fel, caprioara salbatica, gatita cu mar, zmeura si sos de Refosco. Merge foarte bine cu, evident, Refosco … dar, la fel de bine, merge si cu Ramandolo. Este uimitor cum dulceata si taninii acestui vin potenteaza savoarea carnii de vanat.

ramandolo-branza-montasio

Anomalia care face minuni

Cel mai recent DOCG in Friuli a fost obtinut in 2006 de catre alt vin vedeta, Picolit. O victorie indelung savurata, dupa un lobby care a durat mai bine de 10 ani.

La sediul Colli Orientali del Friuli, Giulio Colomba, de la Slow Foold, ne spune ce este de fapt Picolit, alintat „perla Colinelor Orientale Friulane”: un vin unic, ale carui limite sunt, de fapt, calitati. Ciorchinele arata descurajant – partial „chel”, cu boabe mici, avand coaja patata. De fapt, soiul are un deficit cronic de fertilitate. Sterilitatea partiala a plantei duce la productii mici – maximum 4 tone struguri la hectar -, dar cu o extraordinara concentratie de zahar si arome. Paradoxal, anomalia se transforma in atu.

Strugurii din care se face Picolit se cultiva pe 60 de hectare; 130 de producatori fac vinul cu pricina.

sticla-speciala-picolit

Pentru punerea in valoare a unicitatii si calitatilor lui senzoriale deosebite, dar si pentru promovarea mai eficienta, Picolit se imbuteliaza doar in recipiente cu un design special: de 500 de ml, cu binecunoscutul ciorchine „chel”, care iese in relief pe gatul sticlei. Designul nu a fost facut la intamplare, ni se spune, ci in urma unor studii, care au luat in consideratie si vechile forme de butelci din sticla suflata, in care se comercializa vinul cu pricina.

Lasciarmi povera

La sediul consortiului Colli Orientali, avem ocazia sa degustam un Picolit 2006, produs de Azienda Agricola La Tunella. Vinul are o culoare frumoasa, auriu inchis, si nas intens, de fructe tropicale si miere. Fata de vinurile facute din Verduzzo Friulano, care sunt mai tanice, Picolit e mai elegant, mai ponderat din punct de vedere al taninilor. In gura, e rafinat si catifelat, cu gust de caise, smochine si miere. Miere si-n postgust, cu note de grapefruit.

Producatoriul respectiv cultiva Picolit pe 1,5 ha din totalul de 8 al aziendei, productia la hectar fiind de 1,5-2 tone. Dupa ce sunt culesi, strugurii sunt lasati la uscat timp de 60 de zile.

ciorchine-picolit

Via se lucreaza conform unei vechi „ziceri” locale: Lasciarmi povera che ti faro ricco („Lasa-ma saraca, si te voi face bogat”). Rezultat? Vreo 3.000 de sticle pe an, sticla de jumatate de litru vanzandu-se in magazinele specializate cu 30-35 euro.

muntele-bernadia

Spre comparatie, un alt Picolit pe care am avut ocazia sa il degustam chiar din prima zi a fost cel al contelui D’Attimis Maniago. Licoarea reunea, in mod fericit, toate caracteristicile soiului: nas fructat intens, cu note de miere, caise, flori de tei si flori salbatice, onctuos in palat, echilibrat, cu o intensa persistenta a fructelor si a mierii, a florilor de accacia. S-a potrivit de minune cu branzeturi invechitele si cu traditionalul Gubana – un soi de cozonac cu struguri, de sorginte slovena.