Elvira Cox, director de export Cramele Recas: Estimam o crestere de 100% la export in 2011

La inceputul anului, Cramele Recas a anuntat intr-un comunicat de presa partenerii externi cu care va lucra in 2011, printre firmele de distributie numarandu-se companii de renume precum Tesco Stores Ltd, Co-op, Oddbins Ltd (Marea Britanie), Wallmart/Sam’s Club sau Total Wine & More Inc (SUA).
 
Philip Cox, actionar Cramele Recas, si Elvira Cox, directorul de export al producatorului de vinuri
Philip si Elvira Cox, Cramele Recas

Potrivit reprezentantilor Recas, Tesco Stores Ltd, cel mai mare retailer din Marea Britanie, listeaza incepand cu 21 ianuarie primul vin romanesc, First Cape, Pinot Grigio, iar Co-op, al treilea retailer din Arhipeleag, gama Wolfhouse (Chardonnay, Rose si Cabernet Sauvignon). Pe segmentul premium, Cramele Recas este reprezentat in Anglia, cu gama Frunza, de Oddbins Ltd, lider de piata britanica a magazinelor specializate. In Statele Unite, vinurile din Banat sunt prezente in Total Wine & More Inc, singurul lant national de magazine specializate de vin din SUA, cu 64 de magazine in 13 state, si in Wallmart/Sam’s Club, cel mai mare retailer din lume, care comercializeaza toata linia de vinuri Frunza. Despre aceste contracte de reprezentare pe pietele externe, importanta lor pentru Cramele Recas, dar si pentru exportul de vinuri romanesti, in general, Vinul.Ro a stat de vorba cu Elvira Cox, director de export Cramele Recas

Publicitate
Ravago

Exista diferente intre vinurile pe care le exportati (calitate / pret / eticheta) si cele de pe piata interna?

Nu exista diferente de calitate intre vinurile comercializate la export si cele comercializate pe piata interna. Sunt aceleasi vinuri, din aceleasi cisterne sau baricuri. Aceleasi game de vin se vand in diverse tari ale lumii. Unele insa au alta eticheta, in functie de preferinta clientului, precum si de clauza de exclusivitate acordata unui client pentru un anume brand.

Publicitate

Ce volume estimati ca veti exporta si care este ponderea din totalul cifrei de afaceri?

Pentru 2011, daca vor continua contractele abia incepute si se vor mentine si cele vechi, atunci as putea spune ca vom dubla vanzarile pe piata din Statele Unite si se vor tripla cele din Marea Britanie. In restul tarilor unde exportam in prezent, estimam ca vanzarile vor continua in mod constant sau doar cu o mica crestere. Mentionez ca nici clientii mai mici, din Europa si Asia, nu sunt de neglijat, ba chiar exista oportunitatea de a deschide piete noi.

Care este impactul asupra situatiei financiare a firmei? Exista o crestere totala a cifrei de afaceri, a profitabilitatii?

La export, in 2010 comparativ cu 2009 cresterea vanzarilor a fost de 42%. Pentru 2011 noi ne-am dori o crestere de 100% la export, ceea este realizabil datorita contractelor cu noii parteneri. Evident mai avem de lucru, deoarece sunt inca retaileri cu care am ramas la faza de discutii. Per total exista o crestere a cifrei de afaceri si evident a profitabilitatii. Mai ales pentru piata externa ne-am concentrat pe gamele de vin mai scumpe si costuri mai mici in fata de cele inregistrate pe piata interna.

Care este impactul asupra ofertei interne?

Orice produs care este acceptat pe o piata externa, cu o concurenta acerba, are sanse mai bune de vanzare si pe piata interna. Exportul asigura garantia calitatii si mai ales continuitatea ei. Regulile sunt foarte stricte aici: ai calitate existi, nu ai calitate, esti inlocuit repede de un alt furnizor, din alta tara, in aceeasi categorie de pret.

Ce perspective de afacere se deschid astfel? Va veti concentra mai mult pe export?

Exportul a fost “elementul tractor” la inceputurile firmei, in anii de pionierat 2000-2003, cand s-au inceput primele imbutelieri, deoarece piata interna era in formare. Apoi, insa, a fost o explozie pe piata interna, prin deschiderea tuturor retailerilor actuali, piata externa pierzand teren odata cu perioada de fluctuatie valutara din Romania.

N-as putea spune ca ne concentram numai pe un segment – piata externa sau cea interna, ci ne vom concentra pe ambele piete. Eu, desigur ca ma voi ocupa numai de export, ca si pana acum, si stiu ca numai prin calitate, incredere in produsul propriu si multa perseverenta se pot realiza cifrele dorite.

Activitatea dumneavoastra pe pietele externe are vreun impact asupra exportului romanesc de vin in general?

Vinul romanesc nu este cunoscut in lume asa cum ar trebui. Nici nu sunt multi producatori romani care au produse de calitate cu care sa se poate prezenta la un salon international de vinuri. Am avut de multe ori surpriza neplacuta sa constat ca inca exista multi oameni, de inalta formatie profesionala, din diverse tari ale lumii, care nu stiu ca Romania produce vinuri de calitate superioara, comparabile cu multe alte vinuri de la producatori de prestigiu. Sigur ca un vin de Recas, un vin de calitate listat si plasat pe raft in tarile cele mai concurentiale, asigura si pentru ceilalti producatori romani un plus de notorietate. Odata cu listarile noi facute in Anglia si SUA a aparut si un interes din parte presei. Consumatorul citeste in primul rand despre tara producatoare si apoi se intereseaza despre zona din tara respectiva. Daca insa deja cunoaste produsele acelei tari si acestea au fost la standardele asteptate, automat are curaj sa incerce si alte produse din acea tara. Daca insa a avut experiente triste, atunci ramane de vazut cum putem schimba optica unui astfel de client asupra vinului romanesc in general.

Cramele Recas a fost implicata activ in mai multe actiuni de promovare generica a vinului romanesc pe pietele externe, pentru a schimba prejudecatile existente. Una dintre acestea proiectul “Romanian Winegrowers”, un grup de promovare pe piata britanica, finantat 100 % de catre sapte crame de calitate din Romania, aflat la cel de-al treilea an de activitate. De asemenea, pe piata americana va fi demarata cea mai mare actiune de promovare a vinului romanesc: un program de 2.5 mil. Euro, cofinantat 80 % de UE si Guvernul Romanei, iar restul de 20 % de catre cele 6 Crame Romanesti. Am mai realizat actiuni impreuna cu alte crame din Romania in Polonia, Germania, Danemarca, Estonia, Norvegia, Japonia etc.