Enologul Gabi Lăcureanu oferă consultanță pentru patru crame și definește zona Dealu Mare drept “un amestec de vorbă bună, sănătate și culoare a vieții”

Nu m-am mai auzit de mult timp cu enologul Gabi Lăcureanu, dar i-am urmărit de la distanță (și prin degustare) activitatea – despre care cred că merită să fie adusă și la cunoștința publicului nostru. Gabi a devenit, în ultimii ani, consultant de specialitate pentru mai multe crame: de la vestul extrem la estul extrem al regiunii Dealu Mare. Numele lui se leagă în fiecare an de noi performanțe și de vinuri cu din ce în ce mai multă notorietate. I-am pregătit o serie de întrebări și am realizat un interviu prin e-mail. Intertitlurile și titlul aparțin Vinul.ro.

Publicitate

Munca unui consultant enolog se bazează mult pe echipele din centrele de vinificație

– Gabi Lăcureanu, de ce ai făcut acest pas: de la o singură cramă la mai multe? În ce constă, mai exact, munca ta acum?

Chiar dacă din afară pare că este o trecere bruscă de la activitatea de enolog dedicat unei singure crame la cea de consultant, în realitate sunt deja doi ani de când consiliez pe partea de vinificație și alte crame. La începutul acestui an, am decis să mă dedic în totalitate activității de consultant. Am păstrat buna colaborare, construită în ani, cu Licorna Winehouse, am continuat și colaborarea cu Gramofon Wine, dar mi-am și extins portofoliul cu încă două crame.

Publicitate
Oprisor

Munca unui consultant în acest domeniu se bazează foarte mult pe echipa cu care lucrează în centrele de vinificație, deoarece nu poți fi tot timpul acolo și, pentru a obține rezultate foarte bune, trebuie să te asiguri că indicațiile sunt corect înțelese și respectate întocmai. De asemenea, m-am asigurat că oamenii sunt competenți și implicați, astfel încât să fiu anunțat în timp util dacă apar probleme. Munca de consultant în aparență oferă mai multă libertate, dar în realitate presupune mai multă responsabilitate și colaborare cu mai multe echipe diferite. În concluzie, acum sunt un manager al vinului și doar al lui.

De ce depinde activitatea unui enolog consultant?

– Care sunt provocările specifice ale fiecăruia dintre proiectele în care ești implicat?

Fiecare cramă are un buletin / carte de identitate – și dacă nu îl are, trebuie creat: respectând specificul zonei, dimensiunea cramei, capacitățile tehnologice etc. De aceea, chiar dacă sunt în acest moment un enolog pentru patru crame, în nici una dintre ele nu mă exprim la fel. Diferențele sunt date în primul rând de tipologia soiurilor, apoi de vârsta plantațiilor, de dimensiunea și capacitățile de procesare și dotare, și nu în ultimul rând de cerințele managementului fiecărei crame. Provocarea este de a dirija procesele într-un ritm constant, de a păstra de la an la an clasele de calitate ale vinurilor și, de ce nu, de a dezvolta produse unice.

– Erai cunoscut, în general, pentru proiectele tale cu crame mici. Ce te-a determinat să lucrezi acum cu unul dintre cei mai mari producători din Dealu Mare – Domeniile Zorești?

Chiar dacă eram cunoscut pentru lucrul la crame mici, experiența mea nu este doar pe crame de tip boutique. De aceea colaborarea cu Domeniile Zorești în calitate de cramă mare nu reprezintă o noutate pentru mine. Experiența de la Viile Sudului, cu ale ei 350 de hectare, mă ajută foarte mult aici. Pe o suprafață de 460 de ha, cât are Domeniile Zorești, ai mult mai multe variabile în flux, ceea ce îți permite să faci mult mai multe observații calitative,  să aplici mai multe tehnici de vinificație și, bineînțeles, să scoți vinuri cu o expresie clară a zonei și apoi a companiei. Tot aici am ocazia să testez și să îmbunătățesc vinurile obținute din struguri recoltați mecanizat.

Am fost surprins să descopăr la Domeniile Zorești o mare varietate de soiuri și microclimate și o vie impresionant de bine îngrijită

– Apropo de Zorești, ce tehnologie ai găsit aici? Și ce materie primă? Acest producător a “zburat sub radarul” pasionaților de vinuri de la noi, lumea nu prea îi cunoaște – cel puțin publicul nostru. Ce poți să ne spui despre această cramă, la ce rezultate te aștepți – din punct de vedere calitativ?

Am fost surprins chiar de la prima vizită pe domeniu de două lucruri pe care nu le-am mai întâlnit: varietatea de soiuri și de microclimate a zonei și de faptul că proprietarul îngrijește personal și cu pricepere plantațiile viticole. Spun aceasta pentru că am fost impresionat de cât de bine arătau plantațiile viticole și ulterior de calitatea strugurilor aduși la centrul de vinificație. 

Nu este de mirare că vinurile nu au reușit încă să ajungă către pasionații de vinuri, deoarece abia de anul acesta plantațiile viticole sunt la maturitatea tehnologică atât calitativă, cât și cantitativă. 

Centrul de vinificație are o capacitate de stocare și prelucrare de aproximativ 10 milioane de litri, iar noi în acest an am procesat în jur de 3,2 milioane de litri de vin pentru diferitele paliere de pret. 80% dintre strugurii de pe plantația viticolă au fost recoltați manual, restul mecanizat. Marea parte a echipamentelor de vinificație primară și stocare sunt echipamente de ultimă generatie și în continuare se fac schimbări pentru a automatiza cât este posibil centrul de vinificație, deoarece se observă impactul acestora în calitatea vinurilor obținute, cât și în eficiența costurilor ulterioare. Am găsit aici fluxuri separate pentru vinurile albe, roze și roșii cu recoltare manuală, dar și – pe aceleași tipuri de vinuri – flux separat pentru recoltarea mecanizată. Calitatea vinurilor obținute anul acesta va fi, sper eu, repede vizibilă pe piață.

În continuare sper să realizăm o Asociație a Oenologilor

– Care sunt satisfacțiile legate de fiecare dintre aceste proiecte – de care vinuri sau alte reușite profesionale ești mai mândru?

Eu sunt mândru de fiecare proiect din care fac parte. Îmi place că pot prin vin să exprim particularitatea fiecărei crame, care să ajungă și la consumator.

– Ce s-a mai întâmplat cu Asociația Oenologilor, pe care ai inițiat-o în urmă cu câțiva ani – mai funcționează așa cum v-ați propus la început, mai e de actualitate? Care este scopul ei?

A fost o provocare mare pentru mine să găsesc o cale să ne conectăm într-un mod oficial noi, cei care suntem aproape de vie și de vinuri, profesioniști care își pun cunoștințele în slujba producătorilor. Aceasta a fost ideea Asociației, doar că în anul 2013, când se puneau bazele, eu am mers și am realizat vinuri la Zimnicea și a rămas de atunci în stand-by. În continuare, sper cu colegii enologi și vinificatori să reluăm proiectul și sper să conturăm aceste discuții la un vin realizat de fiecare dintre noi.

Ce părere are Lăcureanu despre promovarea în comun a regiunii Dealu Mare

–  Vorbind tot despre asociere, două dintre cramele pentru care oferi consultanță sunt membri activi ai Asociației Dealu Mare – care-și propune pe de-o parte creșterea notorietății și percepției calitative despre această zonă, iar pe de altă parte modificarea Caietului de sarcini al Denumirii de Origine Controlate și crearea unei trepte superioare de calitate. Ai legătură cu subiectul, cum ți se par scopurile acestei structuri asociative și acțiunile întreprinse până acum? 

M-a bucurat tare mult acest front comun al producătorilor din Dealu Mare de a se promova împreună și, de fapt, de a promova podgoria. Era – și este – nevoie de soluții de promovare comune și de un grup care susține acest demers onorabil. Cu aceste pârghii și cu sprijinul presei specializate, cred că se poate crea mai clar imaginea vinului de Dealu Mare pe plan național și internațional. 

Crearea unei trepte superioare de calitate ajută în primul rând la promovarea soiurilor autohtone și la autentificarea lor calitativă prin câteva reglementări. Cred că este important să se pună accent pe un areal bine delimitat unde sunt plantate soiurile, pe vârsta plantației și numărul de plante pe ha – ca prim pas – și apoi pe tehnologia de vinificare, maturare și învechire a vinurilor.

Crește cererea de consultanță

– Apar noi crame în regiune, unele mici. Apelează ele la serviciile unui consultant sau nu? Cum vezi viitorul zonei, din acest punct de vedere?

Din punctul meu de vedere, în următorii ani vom vedea tot mai multe microcrame, crame mici și medii care vor colabora cu un profesionist specializat în vederea întreținerii plantațiilor viticole și realizării vinurilor. Este unul dintre motivele pentru care am și pornit activitatea de consultanță. Îmi bazez declarațiile pe faptul că primesc multe cereri de consiliere pentru centre de vinificație care sunt în curs de construcție. Recomandarea mea celor care fac primii pași în domeniu este să apeleze la specialiști de la început, pentru că astfel își vor facilita munca mai târziu și, bineînțeles, vor avea costuri mai mici. 

Cu regret, din cauza timpului limitat, nu am putut răspunde tuturor solicitărilor, dar am recomandat alți colegi de breaslă. Consider că succesul profesiei în acest moment se bazează atât pe cunoștințele acumulate cât și pe gestionarea foarte bună a timpului petrecut la crame, și de ce nu, pe mărirea echipei de consultanță.

– Care este, după părerea ta, esența regiunii Dealu Mare – dacă ai fi nevoit să o reduci la o frază sau să o explici unui copil de 10 ani?

Un amestec de vorbă bună, sănătate și culoare a vieții – aceasta este podgoria Dealu Mare!