Știrea că Liviu Grigorică este partener asociat într-un proiect viticol din Dealu Mare – Velvet Winery – ar trebui nu doar să reconfirme faptul că valoarea enologică și competiția din cadrul acestei regiuni este în permanentă creștere, ci și să semnalizeze colecționarilor că asumarea unei astfel de poziții e de natură să conducă la apariția unei noi garnituri de vinuri valoroase. Dar vă asigur că voi reveni asupra acestui aspect într-un articol viitor, cu ceva foarte interesant. Până atunci, am vrut să aflu – și să vă transmit – cât mai multe detalii despre noul lui proiect.
Știu că probabil enologul și consultantul Liviu Grigorică nu mai are nevoie de nicio prezentare în universul pasionaților de vin din România, dar pentru cei care au pătruns mai târziu în lumea asta merită spus măcar că el semnează de mai bine de un deceniu vinurile iconice ale Cramei Oprișor (Ispita, Smerenie, Passarowitz, Eticheta roșie, Drăgaica roșie, Rusalca albă șamd) și că a “moșit”, în calitate de consultant de specialitate, nașterea multor altor vinuri devenite ulterior renumite, din alte crame. Fiind și reprezentant în România al multor producători străini de echipamente și accesorii pentru vinificare, el este permanent în contact nemijlocit cu cele mai importante tendințe și tehnologii apărute pe plan mondial, iar aceasta îi permite o privire de ansamblu asupra vinului, pe care o transpune în viață an de an. La fel și participarea lui (cu vinuri sau în calitate de judecător) la numeroase concursuri de profil (reamintim că el a fost directorul tehnic al Premiilor de excelență Vinul.ro).
Toate elementele enumerate mai sus sunt, cred, de natură să ne facă pe toți cei care iubim vinul să fim interesați de ce are Grigorică de spus.
Vinurile de pe terasele pantelor abrupte din Gura Vadului poartă o dublă semnătură cu istoric de succes
– Liviu, ce – și cine – este Velvet Winery?
Velvet Winery este un nou proiect oenologic din Dealu Mare. A fost început în urmă cu jumătate de deceniu, dintr-o joacă, cu un strop de nebunie și multă pasiune, de Tudorel Pilaf (în imagine, în stânga, alături de Liviu, în cramă – nr) – care a achiziționat o plantație de 16 ha de vie pe terasele abrupte de la Gura Vadului. Lor li s-au mai adăugat alte 16 ha replantate de Dan Cristian, partener în firmă, pe dealul de la granița dintre județele Prahova și Buzău, în apropierea unor crame devenite foarte cunoscute în ultimii ani. Numele companiei, inspirat inițial de forma de amfiteatru a teraselor, a devenit Velvet Winery anul trecut, în urma unui proces de regândire a portofoliului și rebranduire semnat de George Moisescu. Inițial, strugurii au fost vinificați în alte crame, dar astăzi există o unitate modernă, pe care o coordonez, având și calitatea de partener asociat în cadrul Velvet Winery. 
– De ce se cheamă astfel, și nu echivalentul în română – “Crama catifea”? Știu că poate părea o întrebare ușuratică.
Velvet Winery este și va rămâne o cramă de dimensiuni relativ mici, axată pe oenoturism și pe promovarea consumului convivial de vin. Clientul tipic, așa cum îl vedem noi, este cosmopolit și deschis către gusturi și experiențe noi. În plus, așa cum se poate vedea și în sigla cramei, ne-am propus să spargem unele bariere ori ziduri ce încorsetează câteodată creativitatea la vin sau la branding. O vom face cu multă grijă și pricepere, pentru a nu afecta niciodată vinurile și pentru a nu ne dezamăgi admiratorii.
Ce tip de așteptări satisface fiecare dintre gamele Velvet Winery
– Am sesizat până acum câteva vinuri care arată, vizual, “din familii diferite”: Zaiafet pare “de petrecere”, Nirvana “de relaxare”, pe cele numite “La Țigănci” n-aș ști unde să le încadrez, iar Wine Deco îmi inspiră ideea de “monumental”. Le-ați dorit așa cu un scop anume, sau doar au fost adoptate în momente de inspirație diferite? Ce fel de vinuri propune fiecare dintre aceste nume, cui se adresează, cum sunt făcute fiecare și cum vor fi promovate?
Zaiafet este un brand preluat cu plantația inițială și include vinuri agreabile, ușor de înțeles și consumat în orice situație. Toate celelalte au fost gândite în funcție de structura plantației de acum doi ani. Vinurile proaspete, tipice fiecarărui soi, au fost grupate în „Nirvana” cu intenția de a provoca și atrage noi clienți către vin. „La Țigănci” te ghidează printre soiuri românești (Fetească neagră și regală) ce au petrecut ceva timp în preajma lemnului de stejar, în timp ce „Cabaret” îți deschide o lume “altfel” a vinurilor dulci. Chardonnay Wine Deco chiar este, imagine și conținut, monumental. Iar Triptic a fost creat pentru a sparge clișee și pentru a transforma în calități toate slăbiciunile celor trei Fetești (un articol interesant despre Triptic – care a fost vândutîn integralitate către selecționarul de vinuri George Chendi, de la SmartDrinks.ro, înainte de lansarea pe piață, găsiți aici)
– Ai spune că există “un stil” Velvet în ceea ce privește vinificarea? Dacă da, prin ce e caracterizat?
O parte este stilul Liviu Grigorică exprimat în Dealu Mare: precizie, seriozitate, respect față de vin și oameni. Pentru restul, trebuie să vă imaginați doar cât a putut concentra natura în struguri, pe terasele abrupte ale viei. Sau, mai simplu, să degustați vinurile.
Chiar dacă restricțiile actuale afectează grav HoReCa, Velvet Winery nu poate concepe o strategie pe termen lung fără acest segment
– V-a lovit pandemia mai tare decât pe celelalte crame?
Nu cred că au fost crame neafectate de tot ce a însemnat distanțarea fizică și întreruperea ori încetinirea activităților economice. Velvet Winery s-a descurcat destul de onorabil datorită unor clienți fideli, a vânzărilor on-line, dar mai ales a demarării activităților de tipul vizită-degustare ori picnic în vie.
– Ce strategie aveți pentru perioada următoare, în ceea ce privește vânzarea: vă mai orientați către HoReCa sau mergeți către retailul mare?
O cramă cum este Velvet nu poate concepe un plan de afaceri fără HoReCa, chiar dacă restricțiile din acest moment afectează rezultatele din acest segment. Pentru retailul mare nu dispunem de volume suficient de mari, dar sunt gândite câteva proiecte speciale destinate rețelelor care se adresează clienților noștri.
– Ce cantități aveți disponibile în următoarele 12 luni?
Cochetăm cu o cifră în jurul a 100.000 de sticle.
Velvet Winery a fost gândită pentru enoturism
– Dacă tot am vorbit despre stilul Velvet și despre celelalte crame, ce credeți că vă diferențiază în piață? Dar dintre cramele regiunii Dealu Mare?
Velvet Winery este un brand nou în piață. În primul rând, iubitorii vinului ar putea să ne descopere, să constate că fiecare brand are un excelent raport calitate/preț. Iar în timp, vin după vin, an după an, să li se reconfime excelența și constanța în calitate. Vom respecta întotdeauna strugurii, știința și experiența, iar dacă unele abordări vor putea fi înterpretate ca „nonconformiste”, orice vom face va fi doar în beneficiul vinului. Și al celor care se bucură de el.
– Apropo, cum e recolta 2020 la voi?
Foarte bună, chiar dacă a fost un an cu multe provocări. Am terminat secția de vinificație la timp, strugurii au fost excelenți, iar vinurile se prezintă foarte bine până acum.
– Este Velvet deschisă pentru enoturism? Când, pentru ce mărimi de grupuri, cu ce pachete, în ce anotimpuri? Ce pot face vizitatorii la voi?
Da, Velvet Winery a fost creată pentru așa ceva. Enoturismul în 2020 s-a desfășurat doar în aer liber, chiar în centrul plantației, unde avem un foișor primitor dotat cu toate cele necesare. Într-un cadru de poveste, cu viile care coboară în terase către lacul cu pești de concurs aflat la baza dealurilor, turiștii au făcut cunoștință cu vinurile din portofoliul cramei și cu diverse produse locale care le-au acompaniat.
În condiții normale se primesc grupuri de la 4 la 50 de persoane, dar anul acesta limita maximă a fost de 10, pentru a putea respecta normele sanitare în vigoare. Despre oferte și servicii puteți afla detalii la secțiunea Enoturism de pe www.velvetwinery.ro, dar vă pot spune pe scurt că se referă la: prezentări și degustări de vin, picnicuri în vie și organizare de teambuilding-uri sau evenimente private.