Scriam, la final de 2020, că o evadare în natură, la o cramă boutique din inima Transilvaniei, este mai la îndemână decât crezi – și ne refeream la condițiile de cazare, la restaurantul, la ospitalitatea, la drumețiile sau la simpla relaxare în vie și, evident, la vinurile de la Crama Jelna, din Bistrița-Năsăud. Ei, bine, cum imediat intrăm în sezonul care ne va permite să stăm mai mult pe-afară, ne-am gândit să-ți dăm noi motive să-ți îmbarci prietenii pentru o aventură în zonă. Căci o vizită de câteva zile are ce dezvălui drumețului doritor de experiențe autentic locale pline de mirare și gust. Ne-au ajutat cu documentarea prietenii de la cramă, firește. Cele de mai jos ajung de-un weekend activ și îți vor da motive să te întorci. La cramă, firește – pentru că de asta suntem aici, pe Vinul.ro. Aflați mai multe pe www.jelnatransilvania.ro
Via Transilvanica, drumul simbolic al diversității istorice românești
Inițiat de Asociația Tășuleasa Social (apropo, aruncați o privire, faceți un bine!), cu scopul de a lega simbolic – dar mai ales turistic – oamenii și provinciile românești, acest traseu de drumeție pedestră, călare pe bicicletă sau pe cai va avea în final 1.400 de kilometri presărați cu ocazii de a te regăsi pe tine și de a te conecta la valorile naturii și ale localnicilor, pe care ți le dezvăluie. Evident, nu e nevoie să-l parcurgi chiar pe tot deodată, dar merită să reții că segmentul de drum care traversează județul Bistrița-Năsăud este primul omologat ca traseu turistic, în 2019, la un an după începerea proiectului care va conecta, odată finalizat, Mănăstirea Putna de rămășițele Podulului lui Apolodor din Damasc de la Drobeta – Turnu Severin. Ca pe tot traseul, inițiatorii proiectului au identificat și semnalează și pe acest segment oportunități de cazare, masă și peisaje sau alte obiective care merită văzute. Să mai spunem că vei avea ocazia să vezi opere ale voluntarilor talentați, căci multe dintre bornele de andezit care marchează drumul sunt sculptate frumos și oferă ocazia să vezi cum omul modern nu s-a despărțit nici el de artă și își aduce contribuția și în acest fel la continuarea istoriei?
Lacul Colibița, din Munții Călimani – o minune înfăptuită de om în completarea naturii
Creat din nevoi hidroenergetice ale societății începând cu anul 1977, lacul de acumulare artificial Colibița a permis apariția unei stațiuni turistice foarte frumoase, înconjurată de un peisaj natural deosebit de atrăgător. Lacul are o suprafață de 270 de hectare și o lungime de 13 kilometri, iar dacă nu l-ai văzut ar fi cazul.
Biserica Evanghelică din Jelna și o frescă de legendă
Potrivit unor documente păstrate la Muzeul Bruckental și unor prezentări la congrese internaționale de istorie a zonei, fondată inițial ca un așezământ catolic, în anul 1455 biserica din Jelna găzduia importante relicve aduse de pe tot cuprinsul creștinătății: fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus, ca și pământ de la Mormântul Sfânt din Ierusalim. La 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase, iar în 1558, obiectele catolice au fost vândute, biserica a devenit lutherană, s-a ridicat turnul din piatră şi s-a montat un ceas. Reproducerea de aici a frescei Navicella, de la Basilica San Pietro din Roma – una dintre puținele realizate în lume – a devenit și rămâne unul dintre motivele de fascinație care stârnesc curiozitatea vizitatorilor.
Peșterile din Munții Rodnei – o rezervație unică
Rezervația naturală Parcul național Munții Rodnei constituie un obiectiv turistic de primă importanță pentru cei dornici să-i pătrundă cu respect frumusețile. Aflată în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, include mai multe peșteri renumite, precum Peștera Zânelor, Jgheabul lui Zalion și Izvorul Tăușoarelor (cea mai adâncă din România).
Ați auzit de Lala Mare? Dar de Lala Mic?
Este cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei, aflat la peste 1.800 de metri altitudine. Chiar mai sus se găsește și Lala Mic – ambele, fac parte din Rezervația mixtă Ineu-Lala și din rezervația științifică Bila-Lala. În total, 23 de lacuri glaciare se găsesc aici.
Sângeorz-Băi, de unde izvorăște binele
Cu cele 9 izvoare de ape minerale, stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi este arhicunoscută – cel puțin din auzite – aproape oricărui român. Dar oare chiar mai știe oricine ce bogăție se găsește acolo? Bogate în magneziu, bicarbonat, sodiu și clor, ele sunt folosite pentru hidroterapii, inhalații și electroterapii în tratarea bolilor aparatului digestiv, reumatismelor, afecțiunilor hepatice, obezității și gutei. Merită (re)vizitate oricând!
O incursiune în lumea influencerilor de acum un secol
Două case memoriale din județ – George Coșbuc și Liviu Rebreanu – pot oferi turiștilor ocazia de a afla cum trăiau și ce gândeau oamenii de seamă ai literaturii și ai societății de limbă română de acum un secol. O vizită la oricare dintre acestea e un prilej de a pătrunde, mental, în viețile și operele care rezistă timpului. O incursiune în lumea adevăraților influenceri – dintre cei care au făurit o națiune!
Dar să nu uităm pentru ce suntem aici!
Iată aici și bonusul despre care vorbeam în titlu – fiindcă ne place să păstrăm cireașa de pe tort pentru final: pensiunea de 4 margarete de la Crama Jelna este, ea însăși, motiv suficient ca să plănuiești o vizită acolo! Amplasată la marginea celor 26 de hectare de vie, oferă ocazii excelente pentru plimbări în plantație sau în pădurea situată chiar pe proprietate, unde – interesant! – se mai găsesc și două lacuri (unul de pescuit și unul de agrement). În apropiere, în sat, există câteva manufacturi care merită măcar o vizită – o brutărie, o măcelărie, un atelier de olărit și unul de brânzeturi, dar și o casă de oaspeți a lui Nicolae Ceaușescu. La pensiune există cazare în 8 camere dotate cu tot confortul (250 lei pe noapte camera) și un restaurant de unde oaspeții pot lua prânzuri și cine cu bucate de proveniență locală și cu vinurile casei, începând de la 80 lei / persoană și mergând până la aproape 200 de lei (în funcție de numărul de vinuri dorite). Pot fi organizate degustări fără masă, doar cu gustări locale, la prețuri între 38 și 129 lei / persoană. “Este Noua Toscană!”, a spus la un moment dat contele italian Giulio di Sacco – iar exclamația lui a fost preluată în 2019 de Financial Times, oferind astfel un înnoit motiv de prestigiu acestei regiuni.
Redactor: TamaraTimofti