Salut cu bucurie derularea primei ediții a Forumului de enoturism din România, la wine barul Corks din București, în organizarea Asociației de profil și a portalului InfoTravelRomania.ro. Profit de prezența mea la prima parte a discuțiilor din 27 iulie ca să fac câteva observații de etapă.
Participarea profesională din partea practicienilor de enoturism – mai numeroasă decât capacitatea (mică) a locului – a contabilizat, după știința mea, 2 agenții de turism (Elf Tours & Travel și BIBI Adventure) și 5 crame (Averești, Davino, Ferdi, Histria, Licorna). Mediul academic a fost și el reprezentat, prin decanul Facultății de Business și Turism din cadrul ASE București, Gabriela Țigu. Partea bună e că s-a întâmplat întâlnirea, partea mai puțin bună e că în general membrii acestei audiențe limitate se cunoșteau deja între ei – dar e posibil ca interacțiunile informale de după prezentări să fi facilitat unele noi legături care se pot transforma în business. 
Enoturismul în România trebuie promovat mai mult în comunicarea publică
Follow-up-ul de comunicare publică de după eveniment este esențial pentru a trezi interesul unor noi operatori și a unor noi crame față de subiect, ca și al publicului consumator de astfel de experiențe. Este, de altfel, principalul motiv pentru care scriu aceste rânduri – acela de a contribui, cu puterile mele, la propagarea subiectului “enoturism” în diferite bule sociale.
Cooperarea între gazde și furnizorii de servicii de enoturism trebuie să se materializeze în oferte mai interesante (financiar, conceptual)
Cred că, dincolo de faptul că acele 5 crame prezente și-au prezentat posibilitățile și cele 2 agenții au povestit proiectele derulate, întâlnirea ar merita niște concluzii de utilitate practică – unele care să poată fi promovate cu valoare de ghid de bune practici aplicabile atât de prestatorii de servicii turistice cât și de alte crame. Din punctul meu de vedere, 3 ar fi cele mai importante și am încercat să le formulez pe scurt și în intervenția mea de la eveniment:
- cramele trebuie să-și conceapă și să-și “prețăluiască” serviciile astfel încât să prevadă recompense financiare pe măsura eforturilor pentru operatorii de turism care le aduc clienți și pot deveni, astfel, și mai motivați să-și crească eforturile în acest sens (discounturi de grup, comisioane, suport de promovare);
- gastronomia locală (pe lângă arhitectură, istorie, peisaje) trebuie să fie mult mai prezentă și mediatizată la acele crame care primesc sau doresc să primească turiști;
- cramele – individual sau în asociere, după caz – trebuie să devină mai flexibile, să conceapă și să finanțeze evenimente de interes mai larg decât vinurile proprii și să le promoveze activ (concerte, festivaluri, competiții, ateliere experiențiale etc).
Un bazin de consumatori de enoturism care nu trebuie ignorat – clienții din restaurante
O concluzie pe care nu am apucat să o formulez verbal la prima ediție a Forumului de enoturism, ci în alte contexte (punctul 3 din acest articol de pe blogul personal), dar pe care simt nevoia să o aștern aici: în afară de comunicarea prin social media către publicul larg, cramele și operatorii interesați de subiect ar merita să se uite mai atent dacă nu cumva se poate activa cu ușurință un bazin de potențiali consumatori prin intermediul parteneriatelor cu restaurantele, către clienții acestora. Unii producători de vin obișnuiesc să invite la ei acasă personalul din restaurante, dar se întâmplă extrem de rar ca această propunere, această ofertă, să se extindă și asupra consumatorilor din HoReCa – pe bani, nu pe gratis. În definitiv, cei care beau vin în restaurante sunt deja formați, înclinați și dispuși să plătească pentru vin.
Aștept cu interes concluziile altor participanți sau input din partea altor părți interesate de subiect, promit să revin pe subiect.