Evoluţie spectaculoasă în 2018 a vinurilor moldoveneşti, sub brandul de ţară Wine of Moldova

Vinurile vecinilor de peste Prut sunt reunite sub numele Wine of Moldova – care cuprinde toate cele trei regiuni geografice – şi au înregistrat creşteri spectaculoase de cand sunt promovate sub acest brand de ţară. Calitatea acestora este atestată şi de numeroasele distincţii obţinute la competiţii internaţionale de prestigiu, peste 500 de medalii şi premii. Responsabil de mare parte a acestui succes este organismul care se ocupă de gestionarea fondului viţei de vie şi a vinului în Republica Moldova, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, condus de Gheorghe Arpentin.

Gheorghe Arpentin: ”Încercăm să valorificăm vinul nostru, să îi adăugăm valoare prin comunicare, ne străduim permanent să comunicăm, să formulăm şi să generăm conţinut, fiindcă Wine of Moldova e o voce a sectorului, dar trebuie să îi dăm valori pentru consumator, să nu fie doar un marketing

Exporturile, ţinta principală a vinificatorilor moldoveni


Directorul ONVV, Gheorghe Arpentin, a precizat misiunile care stau în sarcina Oficiului şi cum sunt acestea îndeplinite: “Prima misiune e să promovăm vinul Moldovei pe piaţa domestică şi la export. Deoarece piaţa domestică e foarte slab dezvoltată, noi tot timpul am fost orientaţi către export. În 2006, când a apărut problema cu piaţa noastră principală – embargoul cu Rusia – am început să diversificăm. Noi vindeam către Rusia 85% din toate vinurile noastre şi, de azi pe mâine, am rămas fără piaţa principală. Ne-am definit pieţe ţintă în exterior, prin analize strategice”.

Una din pieţele principale pentru vinurile moldoveneşti este cea a României. Conform datelor ONVV, în 2017, a fost prima piaţă ca valoare pentru vinul moldovenesc. Ca volum este piaţa din Polonia şi ca valoare, cea din România. În 2016 fruntaşă a fost piaţa Chinei, care însă e instabilă şi depinde foarte mult de politic.


Wine of Moldova – o voce a sectorului, care sub acest brand capătă tot mai mult valoare şi credibilitate


ONVV se ocupă permanent de comunicare în vederea valorizării vinurilor moldoveneşti, iar strategia pe termen mediu şi lung presupune menţinerea contactelor cu agenţii din ţările unde se exportă vinul. “Încercăm să valorificăm vinul nostru, să îi adăugăm valoare prin comunicare. Avem tot timpul contacte cu agenţii. Strategia noastră presupune ca pe fiecare piaţă ţintă să avem o agenţie partener (n.r.agenția din România este Quartz Media) care să înţeleagă ce facem noi şi să avem constant activităţi împreună. Vrem să avem un consultant local care ştie bine cerinţele pieţei. Spre asta tindem.

Totodată, ne străduim permanent să comunicăm, să formulăm şi să generăm conţinut, fiindcă Wine of Moldova e o voce a sectorului, dar trebuie să îi dăm valori pentru consumator, să nu fie doar un marketing. Trebuie să acumulăm experienţă, să vedem ce merge, ca să putem inspira credibilitate la sistemul nostru. Apoi, ne preocupăm de asigurarea calităţii şi integrităţii vinului, să nu fie corupt, traficat şi în sensul acesta avem un sistem pe care îl punem pe picioare”.


ONVV colaborează cu instituţii de cercetare şi educaţie pentru a eficientiza producţia şi pentru a implementa cele mai noi tehnologii în domeniu


Republica Moldova este unica ţară din spaţiul ex-sovietic care a început să creeze cadastru vitivinicol. Acesta se numeşte Registrul vitivinicol informatizat, unde sunt înregistrate toate parcelele. Pentru transparenţă, acesta este public şi oricine poate vedea recolta. ONVV mizează pe dezvoltarea însemnelor de calitate, indicaţiilor geografice, denumirilor de origine controlată pentru care s-au făcut studii ca fie aduse argumentele potrivite şi să poată fi diferenţiate vinurile, pentru a le promova mai eficient pe pieţele externe.

Directorul Oficiului a adăugat că o activitate pe care trebuie să o asigure instituţia pe care o conduce este cea de business intelligence, de studii de piaţă, de comportament al consumatorului pe pieţele ţintă şi diseminarea informaţiei către sector, pentru a avea o bază de luare a deciziilor şi construire a strategiilor pe pieţe.

În sprijinul strategiilor, a fost realizată o mică reţea a parcelelor experimentale, pentru a studia cum se adaptează soiurile româneşti la schimbarea climei şi pentru a experimenta noile tehnologii, care sunt apoi recomandate producătorilor, în funcţie de eficienţa constatată: “Noi colaborăm cu instituţiile de cercetări şi educaţie, universităţile, am făcut un cluster şi împreună definim problemele şi le împărtăşim. Ei ne ajută să îndeplinim cercetări cu scopul de a disemina bunele practici către producători şi a le oferi acces la noile tehnologii. Lucrăm cu trei şcoli profesionale din Moldova, iar în fiecare şcoală avem o hală de vinificaţie. Cooperăm cu diferite întreprinderi comerciale din exterior, cu cei care fabrică utilaje agricole şi produse bio-tehologice“.

Romania, fruntaşă pe lista pieţelor de export pentru vinul moldovenesc, cu 13%


În ceea ce priveşte promovarea si vânzarea pe piaţa din România, planurile sunt ambiţioase: “Vrem să susţinem creşterea, să cunoaştem mai bine consumatorul fiindcă asta e cea mai mare problemă, deseori ne uităm la brand, dar nu şi la consumator. Consumatorul e inima afacerii acesteia, dacă noi nu îl cunoaştem, nu ştim nici să comunicăm, nici să propunem imagine. Vrem să îl înţelegem mai bine şi să răspundem aşteptărilor lor. Îi cunoaştem, în mare, dar fiecare piaţă are consumatorii săi, cerinţele şi aşteptările sale şi vrem ca în România să găsim parteneri care să ne ajute cu cercetări şi studii, susţinute de noi financiar. Avem o serie de evenimente pe care vrem să le implementăm”.


Conform datelor statistice prezentate de ONVV, în România este generată o cifră de afaceri de 13%. În 2017, aceasta a fost de 120 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari doar în România, care ocupă astfel un loc fruntaş ca piaţă de export. Per total, pentru vinul îmbuteliat, valoarea pe primele 11 luni ale lui 2018 este de 214 milioane de lei moldoveneşti (11 milioane de euro) . În topul exporturilor, Romania este urmată de Polonia, Cehia, ţările din Europa Centrală, republicile baltice şi China. Al doilea punct de creştere este Asia (Coreea de Sud, Japonia).


După declaraţiile de recoltă de anul trecut, din 120 de producători sunt activi pe piaţa românească peste 20. Cei mai activi sunt: Purcari, Bostavan, Chateau Vartely, Gitana, Cricova, Vinia Traian, Grape Alliance, Tomai, Doina Vin, Vinuri de Comrat, Migdal-P, Timbrus.


Enoturismul vitivinicol, un instrument eficient pentru dezvoltarea pieţei interne


Enoturismul este susţinut tot mai mult, pentru eficienţa pe care acesta şi-a demonstrat-o pe pieţele interne. Prin încurajarea enoturismului se doreşte orientarea consumatorului din Moldova către consumul de vin, deoarece, în structura de consum a alcoolului, vinul deţine doar 12%. Restul procentelor sunt reprezentate de bere şi vodcă. Un motiv al acestei probleme este nivelul de trai scăzut şi lipsa unei culturi a vinului, mai ales în randul celor tineri. Totodată, turiştii din alte ţări sunt încurajaţi să viziteze Republica Moldova şi să cunoască cramele din zonă.


Gheorghe Arpentin: “Turismul evoluează foarte bine, în ultimii cinci ani s-a dublat numărul de vinării care au infrastructura turistică şi acum suntem la 20-24 de vinării care îşi deschid porţile pentru vizitatori. Numărul de turişti care vin la vinării creşte, anul trecut a fost o creştere de 17%. Obiectivul nostru este ca până în 2020, 200.000 de vizitatori să viziteze cramele. Vrem să dublăm valoarea actuală. Pe primul loc sunt moldovenii (62%), iar din afară românii (15%)şi ucrainenii (12%), apoi italienii”. Noi, ca Oficiu, vedem asta ca pe un instrument ca turistul să ne cunoască şi să putem valorificăm vinul nostru, să dezvoltăm piaţa internă. Vrem să sporim notorietatea vinăriilor, să câştige, să facă profit.

Jurnaliștii din România au participat la Vernisajul Vinului de pe 14 decembrie și au vizitat cramele moldovenești. Gazde le-au fost cei din echipa ONVV.


Avem diferite mijloace pe care le-am planificat pentru 2019 şi lucrăm asupra conceptului ‘Drumul Vinului’, care a fost acum doar pe hârtie, dar trebuie ca cineva să aplice şi să fie implementat. Aceasta este o rută a vinului care vine dinspre Marea Neagră, intră prin sudul Moldovei, au fost semnate documente dar nu ştim momentan finanţarea. Lucrăm la un program european care se numeşte Enoturismul vitivinicol şi dezvoltarea regională şi sperăm să câştigăm un mic proiect, undeva la 1,5 milioane de euro, să îl dedicăm enoturismului, pe care să îl legăm cu dezvoltarea regională”.


Planuri îndrăzneţe pentru viitor, într-un context economic dificil


În contextul unui an dificil în piaţa mondiala, țara are o creştere record. Pe lângă vinul imbuteliat, care a înregistrat vânzări foarte bune, si vinul vrac are un procent insemnat. Obiectivul rămâne menținerea calității vinurilor moldovenești, dar și folosirea mai multor mijloace de promovare.


Gheorghe Arpentin: “Noi avem o creştere record. Pe langa vinul îmbuteliat noi avem o activitate de vrac foarte importantă, undeva la 70%. Nu vracul este scopul nostru principal, dar vracul este materia primă care influenţează mai departe şi la îmbuteliat. În viitor, vrem să încercăm pe pieţe ca SUA, cu o creştere puternică. Vrem să promovăm o altă faţă a vinului moldovenesc, să fie puse înainte indicaţiile geografice, vrem să organizăm un summit al jurnaliştilor, să le facem cunoştinţă cu viile, cu vinăriile, să se întâlnească cu producătorii şi să avem o rezonanţă în presa internaţională, în revistele influente. Vrem să menţinem creşterea, deşi contextul economic al ţării nu este cel mai favorabil. Este problematic accesul la pieţe, barierele care sunt şi care pot apărea în viitor. Vrem să menţinem calitatea”.