Georgel Costache, Vincon Vrancea: „Vom lansa o gama premium dedicata exclusiv HoReCa“

Vincon, o companie care nu exista cu 15 ani in urma, a intrat direct in „liga mare“ a jucatorilor de pe piata vinului din Romania. Premiati si criticati deopotriva, cei de la Vincon se pregatesc sa faca un pas pe care putini il prevedeau: lansarea unei linii superpremium, dedicata in exclusivitate pietei HoReCa. Despre aceasta miscare, dar si despre noua asociere dintre Vincon si gastronomie, prezent si perspective ale companiei, ne-a povestit Georgel Costache, director general Vincon si sef al echipei de vinificatie.

In ultima vreme se discuta foarte mult despre calitate, despre podgorii mici, cu productii mici si valoroase. Cum reactioneaza Vincon in acest context?

Este adevarat ca au aparut – si s-au facut auziti – consumatorii avizati. Insa cred ca piata, in general vorbind, nu este pregatita sa se mute radical spre aceste vinuri. Chiar daca exista aceasta tendinta, accentuat, si in randurile vinificatorilor, am observat ca intre tendintele pe care le sesizam la intrunirile ADAR si piata exista distante de pana la 5-6 ani. Adica vinurile pe care vinificatorii din Romania isi doresc sa le faca ajung sa fie cunoscute si cerute pe piata dupa cinci ani, minim. Este normal ca un vinificator sa isi doreasca vinuri care sa il satisfaca profesional, cu care sa se mandreasca, vinuri care sa il reprezinte. Insa, este nevoie si de satisfactii comerciale. Iar asta inseamna ca trebuie sa faci un vin, intr-un anume fel, ca sa se vanda, indiferent daca tie iti place sau nu. Vinul trebuie sa ii placa in primul rand consumatorului, pentru ca a vinde vin este, vrei nu vrei, o afacere, iar tinta oricarei afaceri este profitul. In ceea ce priveste publicul avizat, avem in derulare un nou proiect de gama, care va contine trei vinuri rosii exceptionale, baricate intre 3 si 8 luni, si un vin alb care vor fi lansate in zona premium-superpremium. Vor fi un Merlot, o Feteasca Neagra, un Cabernet, toate din 2008, obtinute in zona Carligele, si o Tamaioasa dulce. Va fi si prima noastra gama dedicata in exclusivitate pietei HoReCa. Vinurile sunt deja pregatite, mai lucram doar la brand si la eticheta, unde am redus alegerile la doua nume.

PROMOVAREA VINULUI IN ASOCIERE CU BUCATARIA

Ati inceput recent un concurs prin intermediul Vinul.Ro, in care premiati retete. Se poate promova cu succes vinul prin intermediul gastronomiei? Consumatorul traieste, deci mananca…

Este ceva absolut natural sa iti doresti sa te simti bine, deci este absolut natural sa asociezi mancarea cu un vin bun. Stim foarte bine ca exista o asociere intre gustul mancarurilor si cel al vinurilor, parerea mea este ca la fiecare masa ar trebui degustate cam trei vinuri – un alb, un rosu si un vin desert. Ma bucura ca si in Romania, in ultimii ani, consumatorii au inceput sa asocieze vinurile cu mancarurile. Este o chestiune de civilizatie, in cele din urma. In Franta este ceva la ordinea zilei, nici nu se pune problema sa lipseasca vinul de la o masa. Se asociaza vinurile cu mancarurile cu o lejeritate de iti vine sa crezi ca toti sunt speciali sti. Fiecare vin are locul lui la masa, asa cum orice bautura, de fapt, are momentul sau.

Care ar fi soiurile pe care le-ti recomanda la o masa normala?

In primul rand, Sarba. Este un soi nou, aparut in anii ’70 din incrucisarea intre Tamaioasa si Riesling, care cas- tiga popularitate in ultima vreme. Este un soi care se gaseste numai in Vrancea si care a fost multa vreme ignorat pentru ca nu a existat tehnologia necesara fabricarii unui vin bun. Este un strugure aparte, cu boaba mai mare, deci care pune ceva probleme in obtinerea aromelor, in primul rand, apoi in pastrarea acestor arome o vreme mai indelungata. Astazi ne bucuram sa spunem ca in Vrancea se face o Sarba de calitate, un vin care poate trai foarte bine si 2-3 ani in sticla. Ar urma Feteasca Neagra, un alt soi care s-a dovedit greu de definit, pentru ca au existat multe plantatii vechi, deosebite intre ele, orientate mai mult catre cantitate, decat spre calitate. Am insa certitudinea ca replantarile masive din ultimii ani vor contribui la o mai buna definire a soiului, si vorbesc despre mai multe nuante, nu doar aroma de pruna uscata pe care stim deja ca trebuie sa o asteptam. Pe masura ce vor intra pe rod toate viile plantate in ultimii ani, sunt sigur ca Feteasca Neagra va deveni cel mai important soi romanesc. In incheierea mesei as opta pentru Tamaioasa Romaneasca, pentru ca am o pozitie relativ subiectiva in ceea ce priveste acest strugure. Mi-as dori sa devina un adevarat vin-desert, pentru ca, in afara de ciocolata, se asorteaza la orice, de la inghetata la placinta cu branza. Din pacate, insa, Tamaioasa este inca servita in restaurante ca un vin cu greutate, cu personalitate. Mi-as dori sa fie luat mai putin drept un vin sobru si mai mult ca o sursa de placere.

MEDALII INTERNATIONALE

Daca tot a venit vorba despre produsele superpremium: Vincon se poate lauda cu o colectie destul de serioasa de medalii obtinute cu spirtoasele. Cum arata piata pentru produse ca Miorita sau Jad?

Am avut o surpriza destul de mare sa vedem cum comenzile cresc constant, mai ales la Jad, care nu este un produs accesibil – vorbim despre o sti cla de 400 de lei. Insa oamenii care au avut ocazia sa guste l-au cerut. Sunt produse la care nu s-a facut publicitate, dar care au avut o crestere naturala, sanatoasa. Ma bucur ca publicul a reactionat atat de bine, confirmand astfel calitatea produselor. Oricum, si Miorita, si Jad-ul sunt vinarsuri care au primit medalii la orice concurs s-au prezentat, de la argintul castigat la Mondial du Bruxelles la marile medalii de aur de la Vinvest sau de la Concursul International de la Bucuresti.

Cum se prezinta anul pana acum, din punct de vedere meteo?

Am avut foarte putina grindina, intr-o singura zona, ceea ce este, evident, neplacut, insa a fost inca bine fata de ce s-a intamplat in alte zone ale tarii. Pana acum, a fost un an foarte ploios, in unele perioade au fost si ploi zilnice. Multe lucruri depind de felul in care va fi vremea in urmatoarele trei saptamani. Deocamdata, strugurii au acumulat 100-120 de grame de zahar. Daca mai avem o saptamana de caldura, apoi doua de temperaturi medii, totul va fi bine. Cu aciditatea nu avem probleme in Vrancea, vinurile dobandesc natural peste 6 grame la litru. Cel mai bine, pentru struguri, este sa inceapa culesul la mijlocul lui septembrie, astfel incat sa se atinga un maximum de aroma.

Si ca productie?

Vom avea o medie de 8.000-8.500 de kilograme la hectar. E mai putin decat in alti ani, dar este un plus pentru calitatea vinurilor. Depinde mult si de soi, pentru ca la unele vom avea 6.500-7.000 de kilograme la hectar, cum e cazul unui Cabernet ajuns in anul al treilea, prima recolta de pe o suprafata pe care am defrisat-o si replantat- o cu o clona buna. O sa avem, in acest an, cam 120- 150 de tone de Cabernet excelent. In general, despre Vrancea nu s-a vorbit decat ca zona de vinuri albe, insa rezultatele din ultima vreme dovedesc ca si vinurile rosii au un potential extraordinar aici.

In afara de Cabernet, ce ati mai replantat in ultima perioada?

In ultimii trei ani am plantat si replantat aproximativ 350 de hectare, iar in aceasta toamna avem in plan – totul e aprobat deja – sa replantam inca 250. Deci 600 de hectare in total, in Vrancea si Husi. Ne-am axat in special pe soiuri care se cer pe piata, rosii in Vrancea si albe in Husi, urmand gusturile consumatorilor. A crescut mult, in ultima vreme, cererea de vinuri rosii usoare, iar cele din Vrancea se potrivesc foarte bine cu aceste tendinte. Am ajuns astazi sa vindem 60% vinuri rosii, ceea ce este o performanta pentru aceasta regiune. Feteasca Neagra s-a acomodat foarte bine in podgoriile noastre, am ajuns la 75 de hectare nou plantate. Al doilea soi de succes a fost Cabernetul Sauvignon, din care avem acum 60 de hectare, iar Pinot Noir-ul se apropie de acceasi suprafata. Merlot exista deja. La vinuri albe, vedeta replantarilor a fost Muscatul ottonel, la care ajungem la 100 de hectare in Husi, urmat de Sauvignon Blanc, Chardonnay, Tamaioasa Romaneasca si Riesling. La Husi am mai plantat si Busuioaca, din care vom avea aproximativ 80 de hectare. In total avem pe rod cam 1.500 de hectare, iar vie neintrata pe rod avem deja plantate 350 de hectare si urmeaza sa mai plantam inca 250. Programul acesta de reconversie a fost extrem de binevenit, pentru toata tara. Erau multe vii batrane, de calitate joasa, din fostele plantatii axate pe cantitate, nu pe calitate.

8 thoughts on “Georgel Costache, Vincon Vrancea: „Vom lansa o gama premium dedicata exclusiv HoReCa“

  1. Sarba a fost obtinuta din seminte provenite prin fecundarea libera a soiului Riesling italian (Gh.Popescu si colab., 1972, SCDVV Odobesti.

  2. Stimate domnule Costache,
    Va inteleg punctul de vedere, in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor consumatorului, dar atat dvs cat si ceilalti colegi producatori mari nu ati facut nimic in ultimii 15-20 de ani sa schimbati orientarea acestui consumator, ba dimpotriva , i-ati creat chiar o dependenta pentru vinurile demidulci si dulci. M-am si mirat cum nu s-a gandit nimeni in Romania sa scoata un riesling demi-dulce, ar fi avut un succes de rasunet. Aceasta orientare catre vinificatrile in demi-dulce si dulce, nu conteaza daca sunt albe, rosii sau rose, au facut ca in marea majioritate a restaurantelor sa intalnesti in lista de vinurui, aproape exclusiv aceste sortimente. Pe ici pe colo mai gasesti ratacite in liste si vinuri albe si rosii seci, ma refer la restaurnatele din tara . Este adevarat ca in Bucurersti, restaurantele care isi doresc cu adevarat clienti de o anumita factura, si-au curatat intr-un mod foarte exemplar aceste liste. Pana la urma nu conteaza cat costa sticla respectiva in locatie, ci gradul de satisfacere al consumatorului. La ultima propozitie ati putea sa imi spuneti, ca si dvs faceti acelasi lucru, si aveti perfecta dreptate, numai ca producatorii de talia dvs au orientat consumatorii gresit, impotriva trendului mondial, iar nemul;tumirea celor mai multi producatori ca nu pot exporta cat ar dori pe piete cheie, isi are originea si aici. Se cultiva suprafete enorme cu soiuri care vinificate in demi-dulce si dulce, nu au cautare la export. Poate ca in viitor, atat Vincon cat si ceilalti doi mari producatori care influenteaza in mod semnificativ piata vor crea o noua directie in consumul de vinuri.
    P.S. – Stiu ca e o speranta desarta.

  3. lasati ca pt gama premium vor fi pastile scumpe, din import 😀 Lasand gluma la o parte, ii dau dreptate 100% lui Diogene; perfect punctat. “Asta cere consumatorul” este o scuza pe cat de lamentabila pe atat de haioasa. Dupa ce ca tu, ca producator, ar trebui sa fii cel de la care incepe educatia (ca nu suntem SUA, sa avem un Parker sau WS), arunci matza moarta tot in curtea consumatorilor.

  4. @Ciprian
    Am fost saptamana trecuta la o pensiune de langa Sighisoara. Foarte frumoasa locatia, piscina perfecta, club de echitatie cu instructori, mini zoo (pt copii o bucurie). Menu-ul cu preparate romanesti, simplu dar cu portii pantagruelice si bine gatit. Din pacate lucrurile bune s-au oprit aici. Lista de vinuri cuprindea o pagina intreaga de produse de la la dl Costache. a doua un mix de Cotnari, Jidvei si Murfatlar (francusa de raft – an nespecificat de productie singurul vin sec, fete in iarba si sticle cu report sau de un million). Undeva la urma, timid si aproape nebagate in seama, trei vinuri de la Domeniile Segarcea si doua de la Vinarte, toate rosii si la preturi de ameteai. Un alt soc, in aceasta duminica. Nu am mai fost demiult la Quatro Stagioni, locatia de la Televiziune. Manacarea excelenta, dar o pagina intrega de vinuri de la Murfatlar, si din alea penale amestecate cu 3 Hectare si Arezzan. O varza. Avea si de la Davino, Vinarte, SERVE, Crama Oprisor si o selectie de importuri de la Carl Reh. Pentru pestele Spada la gratar cu sos Imperial, am dorit un Rawson’s Retreat Semillon Chardonnay de la Penfolds. Stupoare, ospatarul ma anunta cu zambetul pe buze ca nu mai au pe stoc (pret 60ron) Imi recomanda Chateau Domenii Blanc, de la Davino (pret 80 ron), spunandu-mi ca este singurul alb sec de Doamne ajuta pe care il are. Si asa am contribuit la bunastarea dlui Balban, chiar daca nu imi dorisem asa ceva initial. Daca nu aveam macar o idee despre vinuri, cum de altfel mai erau consumatori nevinovati pe la mesele vecine care la friptura de vita cu sos de fungi porcini se delectau cu …. “Muscat Otonel”, sprit de vara, mi-o luam si eu. Asta este situatia, din pacate. Da cel mai comic, este sa mergi intr-un magazin satesc, care are si un raft de vinuri. Sunt unele de care nu am auzit in viata mea, doar de unii producatori. JALE!

  5. Este remarcabil ca pe marginea oricarui text in care apare cuvantul vin, oamenii se simt indemnati sa comenteze.Pacat ca si in cazul comentariilor cu un fond de buna calitate, nu reusim sa mentinem mesajul integral la nivelul de eleganta pretins vinului…
    Intr-o tara cu indelungata traditie in productia si consumul de vin, cred ca este simplist sa spunem ca marii producatori au orientat consumatorul de vin roman catre vinurile demidulci si dulci – aceasta o fi explicatia consumului de vin rosu cu Coca Cola din anumite regiuni ale tarii ?
    Tot asta sa fie si explicatia pentru consumul majoritar de vin alb si nu de vin rosu? Sau poate pentru un consum de vin mediu pe cap de locuitor mai mic decat in alte tari -se poate ca marii producatori sa nu fi dorit sa vanda mai mult?
    Pe de alta parte, o astfel de abordare, ma conduce la ideea ca in acest caz, consumatorii de vin romani au cazut repetat in greseala de a cumpara un vin care nu le placea, doar pentru ca asa le era oferit, ceea ce ar insemna ca fie desconsideram consumatorul fie ca adevarul nu este cel enuntat anterior.
    Ar fi dragut sa ne amintim ca in Romania se comercializeaza cu traditie si vinuri seci atat albe cat si rosii si amintesc doar vinurile de Tarnave, Dealu Mare, Segarcea, etc.
    Tot din comentariile de mai sus, inteleg ca si in restaurante e JALE, fiindca anumiti clienti nu gasesc vinurile in structura si tipul pe care-l cauta… poate ca in loc sa aratam tot spre producatori cu degetul, ar trebui sa retinem ca inca nu exista o concurenta calitativa in HoReCa.. Nu exista in numar suficient somelierii..asa ca mai este nevoie de timp pentru a se produce schimbari remarcabile in bine…
    Cat despre ce vin este mai bun: cel sec sau cel dulce, cel alb sau cel rosu, poate e cazul sa respectam libertatea fiecaruia de a alege ceea ce ii place, iar daca tot vrem sa-i oferim o orientare de ce nu vorbim despre ce este cu adevarat bun??? Se vorbeste mai mult despre un copilul repetent dintr-o clasa decat despre premiantii clasei, ori cred ca mistificam adevarul tragand concluzia ca toti copiii din clasa sunt o JALE, sau ca este o clasa VARZA (ca sa parafrazez…).

  6. Daca avem o cat de mica idee despre ce sa intamplat cu piata vinurilor in ultimii 10 ani, nu putem trece cu verderea aportul acestei companii la evolutia vanzarilori si a consumului de vin. Negative sau pozitive, actiunile companiei trebuiesc luate in ansamblul lor si discutate ca atare. Nu cred ca Vincon a facut mai mult “rau” decat Murfatlar ; Cotnari ; Tohani etc. Cred ca fiecare din acesti mari producatori si altii ca ei au vazut un busines oportun si au profitat. Daca arealul viticol al Vrancei era “ingropat” de tot felul de procesatori de vin cu pretentii de viticultori , Vincon a incercat si reusit in mare parte sa aduca consumatorilor si altceva decat vinuri din Vrancea contrafacute. Sunt de acord ca au existat si compromisuri dictate de evolutia pietei, a jucatorilor existenti si sa fim de acord : toti au incercat sa lungeasca vinurile,sa le coafeze aromele,sa le coloreze continutul. Nu este un secret si orice doritor poate gasi anumite substante ;solutii mai mult sau mai putin legale pentru a face acest lucru. Cei ce nu au vazut in viata lor o plantatie de vita de vie, ce nu au stat lana bene si in vii macar o zi de toamna, ce nu au degustat vinurile in diferitele stagii de evolutie, le este usor sa faca comentarii seci si indoielnice. Daca a primat latura comerciala ? DA. Dar cred ca regiunea are potential si lucrurile nu se vor opri aici. Este valabil pentru toti marii si micii producatori de vinuri.

  7. @Corvin
    Stimate domnule Corvin, e clar ca ne aflam in tabere diferite, dar raspunsul dvs imi indica (e posibil sa ma insel), ca cel putin partial si doar in sinea dvs, imi dati dreptate.
    Acum sa va raspund si eu la ceea ce ati scris:
    – orientarea consumatorului roman catre un anumit tip de vin se face in proportie de 90% dupa criteriul pret si cantitate, calitatea pierzandu-se undeva pe parcurs.
    – fiindu-mi foarte clar ca sunteti reprezentantul unui producator, stiti bine cum se corecteaza un vin de calitate slaba, ma refer la adaosurile la care se recurge.
    – nu am comentat nciodata, si nu comentez ratiunile unei decizii comerciale. Profitul trebuie sa fie principalul tel al oricarei companii, dar in cazul particular al vinurilor, mai intervine ceva, calitatea.
    – Ati vazut cumva vreo campanie publicitara, pentru un vin de calitate? Eu nu. In schimb, am vazut sticla de un milion, stical cu report, stical de aur, babanul, si vinul de hruba, beciul domnesc. Si vreti sa-mi spuneti ca nu producatorii orienteraza consumatorii spre calitatea inferioara?
    – despre HoReCa si concurenta calitativa. Ce concurenta calitativa poate exista, cand marii producatori ofera discounturi aproape lipsite de logica comerciala (te intrtebi cat mai costa vinul din sticla, cateodata), la 4 boxuri, doua gratuite, plus taxa de dop care in unele cazuri ajunge si la 4-5 ron/buc. Nu vreau sa dau nume, dar toata lumea stie cine a initiat, si cu cat timp in urma, aceste practici, care sunt de dumping si care elimina producatorii mai mici. Aceste practici au fost initiate de producatori, nu de Horecari, dar au reusit sa-i perverteasca pe acestia, Iar JALEA, si continui sa scriu cu capitale acest cuvanta, va continua mult timp de aici inainte.
    – De ce se bea vin alb mai mult, e foarte simplu, pt ca se face spritz. De ce se bea mai putin vin rosu, pt ca nu prea merge spritz, dar romanul inventiv, a adaugat cola in el. Si atunci producatorii ce s-au gandit, “Nu mai facem vin rosu sec, le facem la minotauri vin demidulce, ca sa nu mai dea banii si pe cola, mai bine sa ia mai mult vin.”
    – adevarat, exista producatori medii si mici care dau o calitate foarte buna la vin, dar ei trebuie sa lupte cu aceaste practici. Imbucurator este ca sun locatii care au lista de vinuri decenta, din pacate foarte putine.
    – Da, se vorbeste mai multe despre copilul repetent, pentru ca “parintii copilului” au bani si comunica faptul ca odrasla lor, de fapt nu e repetenta, ci chiar premianta (la propriu, la concursurile care se fac prin Romania), sufocand publicul cu aceste informatii, pana cand negrul se tranforma in alb si repetentul in premiant sau “Premiat” – cu eticheta neagra bineinteles.

  8. Stimate Diogene,
    Merci pentru raspunsurile de mai sus, chiar daca ele cuprind cateva presupuneri nu realitati.
    Mi-ar place sa vad ca oamenii comunica nu doar de dragul de a se auzi ci de dragul de a schimba in bine ceva. Mai cred ca schimbarea in bine nu se face obligatoriu doar dupa anihilarea a tot ce exista inainte. Nu exista doar alb si negru, exista culori si o infinitate de nuante si tonuri. Poate daca noi toti care vrem sa spunem ceva am putea arata cum ar fi mai bine, am da un exemplu personal prin a bea un vin pe care-l consideram bun, am reusi sa contribuim pas cu pas la o reorientare a consumului de vion produs in Romania. Atat producatorii mari cat si cei mici fac vinuri de exceptie si vinuri mai putin bune, sau mai putin laudabile. In opinia mea modesta nu exista JALE, VARZA sau alte cuvinte asemenea decat ca o proiectie a propriei noastre neputinte de a arata si jumatatea plina a paharului, a imaturitatii de care dam dovada cand cautam doar niste vinovati pe care sa-i aratam cu degetul, fara a fi capabili sa punem in loc altceva.
    Sunt tari care prin oamenii de valoare care au grait, au reusit sa ridice standardul pentru o intreaga natiune, de ce oare la noi talentul se manifesta esentialmente distructiv? Noi reusim sa ne distrugem singuri mai mult si mai bine decat ar reusi dusmanii….oare asta se rezuma de la revolutie inteligenta nativa a acestui popor???

Comments are closed.