Ghidul de vinuri Gault & Millau – votul de încredere pentru vinul românesc

Seară festivă pentru Gault & Millau, cu ocazia lansării primului ghid de vinuri româneşti, după succesul ghidului gastronomic apărut în mai anul acesta. Proprietari de crame şi de restaurante, oenologi, chefi, oameni din media şi pasionaţi de vin au participat la lansarea care a avut loc joi, 27 noiembrie, la Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti. Amfitrionul evenimentului, Andi Moisescu, a deschis seara cu premisa de la care experţii prestigioasei publicaţii şi-au pornit demersul: „Gault & Millau a văzut în vinul românesc ceea ce vedem cu toţii, potenţial şi valoare, aşa că în această seară despre cele două atribute ale vinului românesc vom vorbi”. Rezultatul celor cinci luni de muncă este un Ghid bilingv, în care se regăsesc metodologia detaliată, biografiile echipei, care include consultanţii şi evaluatorii, informaţii despre piaţa locală de vinuri, soiurile româneşti, pairing de vinuri, turism viticol dar şi fişe detaliate pentru crame şi pentru fiecare din vinurile prezentate, însoţite de punctaj.

De la Ghidul de gastronomie la Ghidul vinurilor din România

Fondatorul brandului Gault & Millau în România, Alexandre Almăjeanu, a explicat pe larg motivele pentru care francezii şi-au îndreptat atenţia către piaţa de vinuri din România şi au decis că un ghid al acestora este necesar şi binevenit: „Acum un an am investit în lansarea Ghidului gastronomic Gault & Millau în România. A fost un vot de încredere pentru gastronomia locală, aflată într-o mare efervescenţă. Ne-am bucurat să vedem că în ultimul an şi datorită apariţiei ghidului, câteva elemente au fost în prim plan: continuarea mişcării ‘noua bucătărie românească’, readucerea în atenţie a terroir-ului local, curajul şi creativitatea unor bucătari români şi expaţi, coexistenţa şi interacţiunea între multiple bucătării internaţionale apreciate local, interes crescut din partea publicului şi discuţii profunde despre gust„.

Astfel, pornind de la succesul pe care l-a avut Ghidul gastronomic şi de schimbările pozitive pe care acesta le-a produs pe piaţa locală, Gault & Millau a considerat că o continuare firească ar fi lansarea unui Ghid al vinurilor, deoarece nu pot fi separate cele două entităţi, gastronomia şi vinul: „Pasul următor a fost firesc, votul de încredere este pentru vinul românesc. În Franţa, vinul nu a fost nicicând separat de mâncare, iar înţelegerea vinului şi bucuria de a-l încerca i-au conferit un rol indiscutabil în viaţa de zi cu zi. Curiozitatea cu care cunoscuţii mei îi caută noi valenţe şi sensuri, în diverse regiuni din lume şi în fiecare soi în parte m-a făcut să mă gândesc mai des la România ca acasă„, a mai adăugat Alexandre Almăjeanu.

Vinul românesc merită să capete o voce puternică pe plan internaţional

Alexandre Almăjeanu (stânga, sus), spune că În Franţa, vinul nu a fost nicicând separat de mâncare, iar înţelegerea vinului şi bucuria de a-l încerca i-au conferit un rol indiscutabil în viaţa de zi cu zi

Prin iniţiativa lor, francezii de la Gault & Millau au vrut să atragă atenţia atât publicului intern, cât şi celui extern şi să poziţioneze România pe harta vinurilor de prestigiu din lume. Almăjeanu a spus că România merită acest loc, deoarece avem vinuri de excepţie, care nu sunt însă promovate şi valorizate suficient: „Nu suntem un nume necunoscut pe piaţa de vinuri, dar suntem un nume fără o poziţionare clară. România este pe locul 13 în lume în ce priveşte producţia de vinuri. A produs în 2017 4,3 milioane de hectolitri de vin, având o suprafaţă de 180.000 de hectare cu viţă de vie. 5% din ce producem merge către export, unde vindem la un preţ mediu de aproape 2 euro/litru, de trei ori mai puţin decât Franţa. Suntem priviţi ca un producător ieftin, de volum, însă noi avem vinuri premium care merită să consolideze o altfel de imagine pentru noi„, a mai explicat Almăjeanu, concluzionând că: „Prin Ghidul Gault & Millau avem şansa unei poziţionări strategice pe piaţa vinului. Este timpul ca vinul românesc să capete o voce puternică şi binemeritată pe plan internaţional şi ca el să vorbească despre România modernă, competitivă, privilegiată geografic, cu oameni pasionaţi, competenţi şi ambiţioşi„.

De la 1.000 de vinuri la 219. Care au fost criteriile

În ceea ce priveşte metodologia ghidului, Raluca Hriţcu şi Ştefan Mortici – co-CEO Gault & Millau România – au prezentat criteriile care au stat la baza întocmirii Ghidului şi au descris întreg procesul de realizare, care a durat cinci luni, de la analiza pieţei vinului din România, alcătuirea unei baze de date cu toate vinurile considerate a avea potenţial, până la reducerea listei la 219 vinuri care au trecut apoi prin filtrul experţilor desemnaţi să le acorde calificative.

Raluca Hriţcu a spus că ideea în care crede Gault & Millau este că România devine un jucător de top pe piaţă globală de vinuri: „ Când am anunţat că vom lansa ghidul de vinuri am avut reacţii diverse, vocale şi a venit întrebarea de ce, de ce să lansăm un ghid de vinuri. Ne uităm către reprezentanţii cramelor şi vă spunem că suntem aici pentru că dumneavoastră faceţi o treabă minunată, pentru că trataţi vinul cu profesionalism, seriozitate şi pentru că împreună o să reuşim să îl ducem pe scena globală„.

Metodologia ghidului – analiză, selecţie, degustare, notare

Ştefan Mortici a explicat celor prezenţi metodologia care a stat la baza ghidului: „Am început cu o analiză extinsă a pieţei de vinuri din România. Alături de Robert Marshall, un consultant în piaţa de vinuri şi Sergiu Nedelea, un binecunoscut somelier, am creat o bază de date cu peste 1000 de vinuri, de la peste 80 de crame din România, toate vinurile care au potenţial. În pasul doi, am analizat lista şi am scurtat-o până am ajuns la 219 etichete„. Scurtarea listei s-a realizat pe baza unor criterii: reprezentativitatea soiurilor, specificul local şi regional, dimensiunea cramelor, disponibilitatea vinului pentru a fi cumpărat: „Ne-am dorit pe de o parte să avem crame mari, binecunoscute, dar şi jucători mai mici. Am căutat soiuri internaţionale, dar şi soiuri locale, poate mai puţin cunoscute dar care au ceva de spus„, a adăugat Ştefan Mortici.

În pasul trei a început comunicarea cu toate cramele selecţionate, care a presupus multe runde de informare în care s-a discutat despre metodologie, echipă, selecţia de vinuri care urmau să fie degustate şi paşii umători. Apoi au fost alese toate vinurile după ce echipa s-a asigurat că din perspectiva unui consumator normal ele pot fi achiziţionate cu uşurinţă. A urmat pasul cinci, care stârneşte cel mai mult interes, degustarea în sine, rrealizată de trei juraţi: Ana Săpungiu, Master of Wine de origine română, Caroline Gilby, MW cu o pasiune puternică pentru vinurile din Europa Centrală şi de Est şi Isa Bala, Master sommelier. Aceştia au fost aleşi după criterii bine stabilite, după cum arată Mortici: „Ne-am dorit să aibă un nivel al pregătirii tehnice certificat, apoi să avem experţi familiali cu piaţa locală, care pot plasa vinurile româneşti într-un context internaţional, dar să nu aibă legături comerciale cu producătorii din România, pentru a asigura deplina obiectivitate„.

Degustarea – cea mai aşteptată etapă

Raluca Hriţcu a prezentat toţi paşii etapei de degustare: „Aveam la dispoziţie vinurile, echipa, pasul următor, evaluarea vinurilor s-a făcut utilizând metodologia ?….?. Asta înseamnă că toate evaluările s-au făcut în semi-blind, fiecare a ştiut soiul şi anul de pe etichetă. La final, rezultatele au fost centralizate, am inclus 152 de vinuri în ghid, de la 63 de crame. Ca să fie incluse, au trebuit să treacă de scorul de 80 de puncte. Pentru scorurile 80-83 puncte găsim vinuri denumite ca „pop”, sunt vinuri accesibile, cu preţ sub 10 euro, iar peste 84 de puncte este şi categoria principală, vom regăsi 130„.

Aceasta a arătat şi cifrele rezultate la finalul proiectului, care sunt impresionante: „Ca să sumarizăm ce s-a întâmplat concret în cele cinci luni de pregătire a proiectului, am avut peste 1.000 de etichete, de la peste 80 de crame, în fază iniţială. Le-am rafinat ajungând la 219 selectate, am iniţiat comunicarea cu cramele şi am avut 300 de convorbiri telefonice cu reprezentanţii lor. O echipă de cinci experţi, peste 700 de fişe de evaluare completate, foarte multe fişiere Excel, 150 de file şi rezultatul final de 152 de vinuri şi 63 de crame„.

Obiectivul Gault & Millau, promovarea vinurilor românești pe piața globală

La final, Ştefan Mortici a reiterat obiectivul Gault & Millau, care este foarte bine conturat: identificarea vinurilor româneşti de calitate ridicată, care să fie cunoscute de publicul larg şi de piaţa de HORECA şi promovarea pe plan internaţional. Pentru ca obiectivul să fie realizabil, acesta a spus că echipa din România va apela la toată reţeaua Gault & Millau din toate ţările în care publicaţia este prezentă şi va disemina toată informaţia prin canalele proprii Gault & Millau. Ghidul va fi promovat inclusiv în presa internaţională şi va fi lansat în cadrul a două evenimente din Paris, în decembrie şi în februarie la Bordeaux. Acesta a adăugat că ghidul va apărea în fiecare an şi şi-a exprimat speranţa ca tot mai mulţi producători români să aibă vinuri de top care să fie incluse.

Cine este Gault & Millau

Gault & Millau s-a lansat oficial în România în luna mai 2018, cu Ghidul gastronomic care a înregistrat un real succes. România este doar una din multele ţări în care au apărut astfel de ghiduri. Pe lângă cele gastronomice, Gault & Millau identifică, selectează şi promovează tot ce este reprezentativ pe plan local în ţările în care este prezent. Aşa a apărut ghidul de ciocolată, cel de bere din Belgia, de şampanie în Franţa sau cel de rom în Antibele franceze. De mai bine de 30 de ani, Gault & Millau publică prezentări de vinuri locale în ţări ca Franţa, Germania, Austria. Această experienţă a ajutat la dezvoltarea unei metode de selecţie şi evaluare care este recunoscută şi apeciată la nivel internaţional. Ghidul de vinuri din Franţa a fost lansat în 1984, ghidul de vinuri din Germania a fost lansat în 1993, iar cel publicat pentru 2019 are peste 10.000 de vinuri evaluate şi prezentate. Ghidul de vinuri din Austria prezintă aproape 2.500 de vinuri. Prin apariţia în ghidul  Gault & Millau, aceste vinuri capătă o poziţionare internaţională şi devin mai accesibile publicului din întreaga reţea Gault & Millau, care adună 30 de ţări. Anul viitor vor apărea ghiduri de vinuri în încă două ţări – Australia şi Georgia.

Sute de invitați din rândul profesioniștilor HoReCa și din rândul consumatorilor au participat la lansarea Ghidului Gault & Millau