Ghidul Vinul.ro 2011, intre aprecierea sincera si critica constructiva a expertului!

Articol scris de prof. dr. Constantin CROITORU

Publicitate
Ravago

Aflat deja la a doua sa editie, Ghidul Vinul.ro si-a castigat din ce in ce mai multi adepti devenind un instrument valoros in orientarea iubitorilor de vin din Romania, fiind astepta cu viu interes de la un an la altul. Imbunatatirea continutului a fost vizibila de la o editie la alta, iar prezenta sa in spatiul oenofil romanesc a fost si va fi din ce in ce mai apreciata.

In loc de introducere

Publicitate
Oprisor

De la o prima privire, ghidul te atrage prin coperta fata care mi se pare foarte reusita atat prin cromatica, cat si prin elementele descriptive. Pozitionarea aperitivului Mamaia pe spatele acestei coperte este de bun augur daca avem in vedere stadiul (initial) de prezentare a ghidului ! Prima pagina, cea care deschide tainele ghidului si care evidentiaza temperaturile corecte de servire a vinurilor, o consider o alegere foarte inspirata, insa as sugera ca pentru editia urmatoare sa fie plasate in dreptul temperaturilor respective mai multe (sau chiar numai) vinuri romanesti (din simpla convingere ca avem de unde alege). Mesajul promotional de pe spatele paginii de deschidere este unul firesc deoarece se refera la o societate vitivinicola din Bulgaria (Bessa Valley Winery) capabila sa produca vinuri, cu adevarat de top (pe care am avut onoarea sa le degust atat la fata locului, cat si cu alte prilejuri) cum sunt de altfel si cele succint caracterizate (La vinul „Syrah by Enira” s-a strecurat o regretabila greseala tipografica in sensul ca vinul este un asamblaj si nu un cupaj, cunoscatorii stiu de ce !). Fara a pune la indoiala valoarea senzoriala de exceptie a vinului „Syrah by Enira” imi exprim doar temporare rezerve din lipsa de informatie; in opinia mea, un Syrah care „ se incadreaza cu cinste intre cele mai bune Syrah-uri din lume” ar trebui sa aiba in palmares cel putin o medalie de aur la cel mai important concurs international dedicat vinurilor acestui soi, Syrah du Monde, desfasurat in fiecare an in luna mai la Ampuis in Franta; daca vinul detine o astfel de performanta comentariul meu a fost de prisos, eu doar l-am exprimat pentru a-mi face cunoscuta opinia despre anumite superlative adresate vinurilor, opinie valabila indiferent din ce soiuri ar proveni aceste vinuri !.

Cu emotie, despre prefata !

Trecand rapid peste pagina urmatoare, numita si de capatai, ne lovim de prefata intitulata „Cuvant catre iubitorii de vin” semnata de Radu Rizea. Va marturisesc ca m-a emotionat sinceritatea si profunzimea cuvintelor alese de autor pentru a exprima situatia referitoare la problematica actuala a consumului de vin din Romania in integralitatea si complexitatea ei. Oricat de critic ai fi, devii sensibil la o astfel de incheiere: „ Sclavi voluntari ai placerii, oriunde ati fi, ridicati paharul !”.

Cu exigenta despre cuprins !

Analizand sumarul ghidului, observam o structurare bine definita ce cuprinde 4 parti principale (Vinuri romanesti, Vinuri straine, Lectii de degustare si Premiile de excelenta Vinul.Ro 2010).

Partea dedicata vinurilor romanesti debuteaza cu vinurile seci provenite din soiurile albe de referinta la nivel international (Sauvignon Blanc, Chardonnay) si din soiuri autohtone (Feteasca alba, Feteasca regala), continua cu unele vinuri albe dulci (din soiurile Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca) si cu cele din soiul Riesling italian (foarte raspandit pe la noi) urmate de vinurile roze si cele din soiuri rosii autohtone (Feteasca neagra) si de referinta la nivel international (Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon) si se finalizeaza cu capitolul referitor la alte vinuri romanesti (care nu au intrat in degustarile comparative). Este clar ca un ghid nu poate contine totul; as sugera totusi ca pentru editia viitoare sa figureze si vinuri din alte soiuri autohtone (Grasa, Babeasca gris, Cramposie, Zghihara) chiar daca acestea sunt mai putin reprezentative ca volum in peisajul vinurilor romanesti.

In ce priveste partea dedicata vinurilor straine, este usor de observat ca lipsesc vinurile din Franta (macar cateva tot ar fi putut fi bagate in seama !) si poate cele din Republica Moldova (pe care cred ca ar trebui sa le sprijinim mai mult !). Chiar si in aceste conditii, ghidul ofera o paleta larga de vinuri provenite din Europa (Bulgaria, Ungaria, Italia, Spania si Portugalia), America de Sud (Chile si Argentina), Africa (Africa de Sud), Australia si SUA (California).

In partea dedicata lectiilor de degustare autorii incearca sa defineasca vinul (Ce este vinul ?), sa vorbeasca despre profilul sau senzorial si aspectele de sanogeneza legate de acesta (Cum sa „vorbesti” vinul, Fara alcool – o alternativa la moda, Simbioza stejar – vin, Migrena vinului rosu si sulfitii), sa-l introduca in sfera culinara (Vinul in gastronomie) si sa ne ofere cate ceva din ABC-ul servirii sale (Cum, de ce si cand decantam vinul ?, Pro si contra paharelor de vin specializate).

In ultima parte a ghidului dedicata Premiilor de Excelenta Vinul.Ro 2010 aveti ocazia sa descoperiti vinuri cu un raport calitate pret foarte tentant despre care cu siguranta nu stiati nimic (sau aproape nimic) pana la contactul direct cu acesta, numai prin simpla rasfoire a catorva pagini.

Harti, harti si iar harti, dar parca ar mai trebui una ?!

Si aceasta editie a ghidului ne ofera drept instrument de orientare geografica si teritoriala cateva harti color ce permit localizarea majoritatii societatilor vitivinicole romanesti, de la cele foarte mici si mici din ce in ce mai bine reprezentate pe piata pana la „mastodontii” deja consacrati.

Prima harta ce vizeaza jumatatea vestica a Romaniei cuprinde toate societatile importante indiferent de talia lor; sugerez ca pentru editia viitoare ar merita sa se insereze in ghid si societatea Elite Wine administrata de Walter Tzigler.

A doua harta referitoare la cramele din podgoria Dealu Mare pare sa nu fi omis pe nimeni ! (si totusi ar fi meritat onoarea ghidului si societatea La Vie Urlati ce produce vinurile albe si rosii din brand-ul „Crama Bazilescu” si gamele „Ancestral” si „Eclipse”).

Cea de-a treia harta ce cuprinde regiunile traditionale Muntenia (podgoria Dragasani), Dobrogea si Moldova este cam inghesuita fiind acoperita partial de coordonatele societatilor prezentate provenind din aceste zone. Imi ingadui sa recomand autorilor pentru urmatoarea editie a ghidului o harta numai pentru Muntenia (sa nu uitam ca, in podgoria Dragasani, pe langa Agricola Stirbei, mai produc vinuri de exceptie si Casele Isarescu si Iordache!) si Dobrogea (sa nu-i uitam nici pe redutabilii Alcovin Macin si Vinex Murfatlar, dar nici Cramele Ostrov !) si o alta numai pentru Moldova (daca avem in vedere si alte societati din bazinul viticol Vrancea, cel mai mare din tara, unde isi au salasul si societatile Senator Wines, Tenuta Odobesti, Vinex Odobesti…sau din alte podgorii moldave cum este societatea Domeniile Nicoresti).

Despre punctajele acordate si sistemul de evaluare elaborat de autori

Elaborarea unui sistem de evaluare a vinurilor de pe piata romaneasca care sa sprijine in mod real alegerea efectuata de catre orice consumator de vin aflat in fata raftului unui supermarket mi se pare, de departe, elementul cel mai important ce ofera consistenta si valoare intrinseca ghidului; acest sistem de evaluare reprezinta cheia de bolta sau osatura dupa care s-a construit structura ghidului, adica tocmai instrumentul ce permite atat informarea cat si formarea consumatorului care doreste vinuri cu cea mai corecta valoare a raportului calitate senzoriala – pret de cost. In opinia mea, succesul ghidului se datoreaza in mod decisiv paginilor in care vinurile cu preturile lor de pe piata, insotite de o scurta si interesanta caracterizare senzoriala, sunt evaluate dupa un sistem foarte interesant de evaluare prin punctaje pe scara valorica pana la 100 si pe care l-am analizat si eu mai jos.

Cateva sugestii din partea mea referitoare la punctajele acordate ar fi urmatoarele: coborarea stachetei de la 17 lei/sticla la 15 lei /sticla la categoria 60 – 69,9 puncte avand in vedere ca se vand si in momentul de fata vinuri (ce-i drept destul de putine la numar) la acest nivel de pret si care ar merita mai mult de 69,9 puncte; restrangerea categoriei urmatoare 70 – 79,9 puncte la 70 – 75,9 puncte pentru o stacheta ridicata la 30 de lei/sticla; introducerea unei categorii intermediare 76 – 81,9 puncte pentru o stacheta ridicata la 55 lei/sticla; modificarea, in consecinta, a categoriei 80 – 87,9 puncte prin restrangerea acesteia la 82 – 87,9 puncte pentru un maxim de 70 de lei /sticla. Pentru ultimele 3 categorii de punctaje consider ca, cel putin pentru stadiul actual al nivelului de trai de la noi, nu sunt necesare modificari avand in vedere ca este vorba de vinuri ce ar merita peste 100 de lei/sticla.

Unii dintre iubitorii de vin (cu siguranta putini la numar), mai carcotasi din fire (ca, deh, suntem latini ce Dumnezeu !), si-au dat probabil coate pe ascuns soptindu-si in san si intrebandu-se cum de este posibil ca 5 indivizi (ma refer la autorii ghidului) sa emita evaluari asupra a sute de vinuri care sa capete valoare si raspandire cel putin nationala, daca nu chiar si internationala (deocamdata ghidul e editat doar in limba romana) ? Ei bine, dragi carcotasi si stimati iubitori si pasionati de vin este posibil si absolut normal ca niste oameni care se ocupa (aproape) exclusiv de majestatea sa vinul sa fie indreptatiti sa faca astfel de evaluari. In esenta nu notele acordate de autori vinurilor in cadrul degustarilor comparative sunt importante, ci faptul ca valoarea mediei finale se incadreaza in intervalele valorice mai sus analizate. Alegerea acestor intervale este rezultatul experientei dobandite din degustarile comparative repetate efectuate de autori in decursul anilor. Pentru ca nimic nu este batut in cuie si orice sistem este perfectibil, mi-am ingaduit chiar si eu sa fac mai sus anumite sugestii privind corelatia dintre limitele intervalelor respective si valorile de preturi corespunzatoare acestora. As merge chiar mai departe si as propune autorilor sa ceara chiar opinia consumatorilor (de ce nu chiar si a producatorilor !) asupra acestor corelatii mai sus amintite si caracterizate. Ca evaluatorul vinului se cheama Rober Parker (unanim recunoscut ca un sistem de referinta in lumea internationala a evaluatorilor de vinuri) sau altfel are mai putina relevanta, importanta este experienta respectivului evaluator care, cu cat este mai vasta, cu atat aprecierea va fi mai obiectiva. Ma analizez pe mine insumi cand fac aceasta afirmatie si-mi dau seama ce mult a insemnat experienta internationala in evaluarea vinului pe care am capatat-o in ultimii 8 ani cu sanse reale de crestere in continuare (in 2004 eram in juriile a 3 concursuri internationale importante si de referinta, iar in 2011 voi depasi 15 astfel de concursuri).

Definirea profilurilor de soi… acceptabile,… dar perfectibile !

Scopul ghidului nu este acela de a-i transforma pe cititorii sai in oenologi printr-o informatie riguros de exacta care sa patrunda in tainele chimiei, biochimiei, microbiologiei sau ale biotehnologiei. Totusi, in cazul definirii profilurilor unor anumite soiuri de vinuri consider ca se impune mai multa precizie in alegerea descriptorilor senzoriali in concordanta cu ultimele descoperiri stiintifice. Mi s-au parut mai convingatoare profilurile de soiuri pentru vinuri rosii decat cele pentru vinuri albe, avand evident in vedere doza de subiectivitate a oricarei aprecieri individuale. Incerc sa ma justific in randurile urmatoare.

In cazul vinurilor provenite din soiul Sauvignon blanc profilul senzorial ce exprima tipicitatea acestora face apel in primul rand la descriptori cum sunt mirosul de matura verde si merisor si la gustul de grapefruit si fructul pasiunii; este evident ca si descriptorii olfacto-gustativi folositi de autori sunt perfect valabili (citrice, flori de vita, iasomie, iarba verde, pepene galben,…), insa sugerez sa fie adaugati si cei mentionati de mine mai sus; in ce priveste potentialul uzual de invechire de maxim 5 ani pentru vinurile din acest soi mi se pare cam mare si as sugera sa fie coborat la maxim 3 ani.

La vinurile din soiul Chardonnay situatia este putin mai complicata; este drept ca nota dominanta in profilul olfactiv al acestor vinuri este cea de unt („caractère beurré”) insa numai pentru cele provenite din regiunile septentrionale (situate la o latitudine mai nordica, cum este si celebra regiune franceza Bourgogne ce a consacrat vinurile din acest soi la nivel international) unde aciditatile sunt mai ridicate astfel incat necesita reducerea acestora pe cale biologica (prin fermentatie malolactica, cand are loc pe langa procesul principal de reducere a acidului malic la acid lactic si transformarea secundara a acidului citric in diacetil care este raspunzator de mirosul de unt proaspat); in opinia mea, un Chardonnay reusit trebuie sa fie o simbioza intre caracterul fructuos-floral (bine evidentiat in ghid prin descriptori adecvati), cel de mirodenii extrase din lemnul de stejar al baricului (la fel de bine relevat in ghid) si cel de unt proaspat !

Vinurile din soiurile autohtone Feteasca alba si Feteasca regala au profiluri senzoriale foarte bine definite, in timp ce acelea provenite din soiurile Muscat Ottonel si Tamaioasa romaneasca ar putea fi imbogatite la o editie viitoare cu noi descriptori care sa includa totalitatea senzatiilor percepute la degustarea si consumul unor astfel de vinuri mai ales ca se preteaza bine si la invechire (ma refer la cele dulci ).

Pentru editia urmatoare a ghidului, ma gandesc ca nu ar fi lipsit de interes definirea profilului senzorial al vinurilor roze autohtone, mai ales ca la acest capitol autorii au descoperit cateva surprize placute in urma degustarilor comparative (Cititi ghidul daca vreti sa le descoperiti, va asigur ca merita !).

Referitor la profilul senzorial al vinurilor provenite din soiuri rosii, pot spune ca textul de la Feteasca neagra mi se pare deopotriva curajos si profesionist, cel de la Pinot Noir la obiect, dar incitant si cu indemn la reflexie, cel de la Merlot agreabil si conform cu realitatea, iar cel de la Cabernet Sauvignon foarte promotional si cu o evidenta slabiciune a autorilor pentru vinurile din acest soi !

Bogatia ofertei de vinuri autohtone si straine, sursa redutabila de informare si formare a consumatorului

Recomand celor interesati sa cumpere ghidul atat datorita ofertei de vinuri autohtone de la fiecare soi in parte, dar si de la capitolul „Alte vinuri romanesti”, insa si pentru oferta selectiva de vinuri straine provenite din tarile mai sus precizate. Caracterizarea succinta si in termeni „comestibili” a fiecarui vin in parte, indicarea pretului acestuia la raft, insotite de evaluarea autorilor ghidului ofera potentialului consumator suficiente date cu caracter informativ dar si formativ in alegerea vinului cu un raport calitate-pret apropiat de posibilitatile financiare ale fiecaruia in parte. Aveti si numeroase sugestii „BEST BUY” (aproape) la fiecare categorie de vin.

Lectiile de degustare, foarte utile !

Subiectul fiind atat de vast vor exista intotdeauna teme interesante care sa merite a fi abordate. Si in acest caz, consider ca ar fi necesar un chestionar prin care iubitorii publicatiei si ghidului Vinul.Ro (si nu numai acestia) sa-si exprime opiniile despre ceea ce ar vrea sa cunoasca in continuare, fie privind problematica degustarii, fie problematica mai vasta a vinului in general.

Premiile de excelenta Vinul.Ro, de fiecare data… un minighid intr-un ghid !

Pe langa elementele cu caracter statistic referitoare la concursul international in urma caruia s-au acordat premiile si trecerea in revista a medaliatilor (aur, argint, fara medalii) pe categorii de vinuri (HoReCa si magazine specializate si vinuri de retail adica cele disponibile pe rafturile supermarketurilor), aceasta ultima parte a ghidului cuprinde si un valoros index de vinuri peste medie grupate pe categorii de punctaje cu indicarea paginii in care acestea sunt prezentate si caracterizate ce va poate fi de un real folos in alegerea dumneavoastra, a iubitorilor de vin.

Cateva cuvinte despre autorii ghidului

Autorii ghidului formeaza o redutabila echipa de profesionisti. In primul rand se pot competa reciproc si sunt toti degustatori cu experienta (am in vedere profilul activitatii lor profesionale al fiecaruia dintre ei). Liviu GRIGORICA este un maestru al asamblajelor si cupajelor de vinuri din soiuri albe si rosii seci care tace si le face, Sergiu NEDELEA isi pune amprenta prin experienta sa vasta in arta someleriei si a oenogastronomiei, Valentin CEAFALAU prin capacitatea sa da a caracteriza rapid, corect si destul de obiectiv folosind descriptori senzoriali adecvati orice vin degustat, Radu RIZEA este omul cu nara fina ce deceleza instantaneu cele mai interesante nuante olfactive si, nu in ultimul rand, modestul dar la fel de valorosul om al echipei, Cezar IOAN, care cu condeiul sau fin si mintea-i sclipitoare este un vesnic cautator, initiator si creator de evenimente pentru aceasta mirifica lume a vinului !

In loc de concluzii

Prezenta unui astfel de ghid in peisajul romanesc joaca un rol de feedback pentru producatorii romani de vinuri tocmai prin concluziile rezultate in urma degustarilor comparative a vinurilor acestor producatori preluate de pe rafturile supermarketurilor. El este si un semnal de alarma pentru vinurile autohtone in sensul ca a scos in evidenta ca stam mai prost la vinurile albe seci decat la cele rosii seci, ca suntem pe o panta ascendenta si promitatoare la roze-uri, ca stam bine la Merlot-uri, binisor la Cabernet-uri, modest la Pinot noir , ca de altfel si la Feteasca neagra, ca exista vinuri bune la preturi mai accesibile intr-un numar destul de restrans, ca poti cumpara si vinuri la preturi mai mari dar care nu se reflecta in calitatea lor intrinseca si, nu in ultimul rand, ca se produc si la noi vinuri de top dar care nu sunt accesibile pentru toate buzunarele !

In incheiere doresc sa felicit pe autorii ghidului pentru stradania lor. Consider ca aparitia acestei lucrari va prezenta un real interes din partea iubitorilor si consumatorilor de vin si ca va fi insotita de un succes veritabil ce va creste de la un an la altul, de la o editie la alta.

One thought on “Ghidul Vinul.ro 2011, intre aprecierea sincera si critica constructiva a expertului!

Comments are closed.