Guest Post: Ce se întâmplă cu vița de vie în timpul iernii- somnul și renașterea

 dr.ing. Mirela Gabriela Heizer, expert OIV în comisia de Viticulturădr.ing. Mirela Gabriela Heizer, expert OIV în comisia de Viticultură

Anul viticol este guvernat de alte date decât cel calendaristic, pentru că urmează legile naturii și ritmurile de creștere. Chiar și în legislația în vigoare în România, acesta începe la 1 august și ține până la 31 iulie anul următor. Imediat după cules, începe declinul viței de vie care se pregătește pentru un nou ciclu, printr-o odihnă peste iarnă, când are loc diferențierea mugurilor de rod pentru viitoarea recoltă.

Publicitate
Oprisor

Acesta este momentul când și viticultorul are răgazul necesar să se gândească și să proiecteze viitorul plantațiilor. În această idee, aduc în atenția publicului un articol spaniol care citează studiile lui R. Pouget, cunoscut pentru că a consemnat cinci etape consecutive, de la formarea meristemelor (țesuturile primordiale de creștere) și până la dezmuguritul din următorul ciclu vegetativ al viței de vie.

Alături de traducerea ideilor din materialul spaniol, ofer si câteva completări care să ajute pe cei interesați să își îngrijească viile pentru a obține rezultate de cea mai bună calitate în anul următor. Așa cum vinul bun începe din vie, o plantă sănătoasă se pregătește înainte de a da lăstarii.

Publicitate

Somnul viței de vie

Cunoscut sub mai multe denumiri, incluzând ”repausul hibernal/ repausul vegetativ/ odihna de iarnă/ dormansul”, somnul viței de vie este perioada în care plantele sunt lipsite de frunziș. Este o etapă normală în ciclul anual de viață al viței de vie și este declanșată de către o serie de factori biotici (naturali) sau antropici (umani). După căderea naturală a frunzelor, vița de vie pare că nu mai are nicio activitate.

Ca să înțelegem procesele complexe din interiorul plantei, prima dată să trecem în revistă cele cinci faze ale repausului anual la vița de vie.

Fazele somnului de iarnă la vița de vie

Faza 1 = Pre-repausul vegetativ.

Dacă vă uitați cu atenție la un lăstar anual, prin luna iunie, când toate frunzele sunt verzi și internodurile au turgescența maximă, veți vedea că, la punctul de inserție al codiței frunzei, mugurele este aproape imperceptibil. Dacă veți căuta în același loc toamna, după ce frunza a căzut, veți observa cu ușurință un mugure ce vi se va părea uriaș, comparativ cu cel văzut în vară.

Această prima fază, declanșată de acțiunea acidului abscisic (substanță cu efect inhibitor), este guvernată de o febrilă activitate în zona inferioară a plantei, mai precis în sol. În această etapă începe fluxul descendent al sevei și vița de vie se pregătește să emită noi rădăcini absorbante.

Mugurii care se formează pe ramurile anuale ating un nivel de dezvoltare suficient pentru a putea permite creșterea unui lăstar, atunci când apar condiții eco-climatice favorabile. Această fază durează circa o săptămână și are loc de regulă, după ce copilii (lăstarii lacomi) încetează să mai crească.

Faza 2 = Intrarea în repausul vegetativ

Aceasta durează aproximativ 2 săptămâni, timp în care, datorită acidului abscisic (inhibitor), mugurii adormiți își pierd capacitatea de a emite formațiuni de creștere, nu mai pot dezmuguri, nu se mai pot deschide.

Catafilele (solzii externi ai mugurelui, cu rol de protecție) sunt strânse și închid în ele nu numai un mugure ce promite o recoltă viitoare, dar si musafirii nepoftiți care nu au fost controlați cu succes prin metode biologice sau chimice. Acești intruși sunt acarienii filocoptizi – gângănii microscopice cu un corp viermiform, care se hrănesc cu seva din frunzele viței de vie. În această perioadă rădăcinile absorbante au cea mai intensă creștere și este cel mai bun timp pentru plantarea cu succes a vițelor tinere. În zona noastră, această perioadă se regăsește în Octombrie-Noiembrie, în funcție de microclimat, altitudine, regim heliotermic și pluviometric.

Faza 3 = Somnul profund.

Durează între una și două luni și este caracterizat printr-o perioadă de timp necesară pregătirii dezmuguririi. Acest interval de timp poate scădea pe măsură ce temperatura mediului exterior crește, spre primăvară. Este cea mai bună perioadă pentru efectuarea tăierilor de rodire, formare, regenerare. Cunoscând soiurile aflate în podgorie, viticultorul poate decide să înceapă în Noiembrie tăierile la cele cu dezmugurire timpurie, lăsând pentru Decembrie/ Ianuarie soiurile care dezmuguresc tardiv.

Faza 4 = Întreruperea latenței.

Această perioadă durează circa o săptămână când se înregistrează temperaturi medii zilnice de +10oC. Acum seva se pune în mișcare, începe să urce către părțile aeriene și chiar o putem vedea, în timpul fenomenului numit ”plânsul viței de vie”.

Știați că această sevă este cel mai sănătos și natural ”colir” (soluție pentru spălarea ochilor)? Puneți fiole mici agățate la capătul tăiat al corzii de viță de vie și colectați peste noapte seva miraculoasă. Nu există combinație de apă mineralizată mai hrănitoare pentru pielea feței voastre în nicio formulă ce se poate cumpăra de la farmacie.

Faza 5 = Post-repausul vegetativ și revenirea la viața activă a viței de vie

Această fază durează circa 3-4 luni. Mugurii care au trecut prin perioada cu temperaturi scăzute redobândesc treptat capacitatea de a forma lăstari. Are loc diferențierea mugurilor de rod (în interiorul mugurelui se formează toate părțile lăstarului la scară microscopică).

În secțiunea mugurelui de rod se pot vedea la finalul acestei perioade: un mugure principal și 2-3 muguri secundari. Mugurele principal are deja formate primordiile inflorescențelor (forma miniaturală a ciorchinilor se poate vedea la microscop) și va da naștere unui lăstar purtător de rod, iar cei secundari vor emite lăstari vegetativi, capabili să regenereze planta în cazul unor accidente. Această fază poate să dureze până în Martie/ Aprilie, în funcție de soi.

Factorii care influențează întreruperea repausului vegetativ

Vița de vie este un organism complex, influențat de factorii pedoclimatici, dar și de intervențiile umane, de obicei cu componente chimice. Prezentăm în continuare cei mai importanți factori pentru starea de repaus.

Factorii fizici:

  • uscăciunea lemnului: la o umiditate sub 35% în lemnul anual țesuturile mor;
  • temperatura: în prezența aerului temperatura trebuie să fie mai mare de +10oC, cu o limită maximă de 40oC, rareori peste. Temperaturile mai ridicate duc la moartea plantelor datorită coagulării proteinelor și întreruperii ciclului respirator. În condiții de anaerobioză (când ramurile sunt scufundate în apă sau în atmosferă cu exces de azot) limita minimă poate să scadă la +1o
  • foto-periodismul: zilele scurte favorizează intrarea în repaus, deoarece atunci se formează substanțele inhibitoare, cum este acidul abscisic. Zilele lungi stimulează dezmugurirea și creșterea vegetativă.

Factorii chimici

Mecanismul intrării-ieșirii din repausul vegetativ nu poate fi explicat exclusiv pe baza unor procese chimice. Se admite, totuși, că aceste faze sunt determinate de corelația între substanțele inhibitoare și cele stimulatoare de creștere.

Accidentele datorate erbicidării, voite sau nu, când pe frunzele viței de vie ajung particule de substanțe cu efect de deshidratare/ uscare rapidă.

Desicantele gen glyphosat, obligă vița de vie să parcurgă anumite etape fenologice ”pe repede înainte”:

  • maturare rapidă a strugurilor fără echilibrarea zaharurilor cu aciditatea,
  • deshidratarea strugurilor și concentrarea sucului celular fără desăvârșirea aromelor sau culorii,
  • căderea prematură a frunzelor,
  • intrarea anormală în repausul vegetativ,
  • iar dacă se nimerește și o toamnă lungă, călduroasă, pornirea în vegetație a mugurilor axilari, urmată de pieirea lăstarilor cruzi în timpul iernii, datorită bulversării ciclului natural, normal, de vegetație-repaus.
  • în anul următor, dacă vițele scapă cu bine, vor produce doar frunze.

În cazul accidentelor datorate grindinei, când se produce desfrunzitul violent, vița de vie aflată sub influența substanțelor stimulatoare de creștere va face să pornească mugurii axilari (secundarii), se vor forma lăstari de înlocuire a celor afectați de grindină și iarăși, în anul următor vom avea în mare parte doar frunze.

Înghețurile timpurii care pot surveni în Octombrie, pot duce la desfrunzitul prematur și rezultatul asupra recoltei încă pe butuc în acel moment este asemănător cu cel din cazul accidentelor cu erbicide.

Factorii biologici

Soiurile de viță de vie cu dezmugurire timpurie au o fază de repaus vegetativ mai puțin intensă decât cele tardive, deoarece au nevoie de o perioadă mai scurtă de repaus și au o viteză de evoluție mai rapidă. Ele sunt mai puțin sensibile la efectul înghețurilor târzii de primăvară asupra mugurilor.

Soiurile timpurii de viță de vie au o viteză de dezmugurit/ înfrunzit mult mai mare decât cele tardive. Aceasta nu este corelată întotdeauna și cu epoca de maturare a strugurilor.

Mustoasa de Măderat, în vestul României, este soiul care dezmugurește primul, în jurul datei de 25 Martie, dar maturarea strugurilor îl duce în zona semi-tardivelor, conținutul de zaharuri peste 180 g/ l acumulându-se după ultima decadă a lunii Septembrie. Soiul poate fi încadrat ca unul ce nu are ”somn adânc” iarna și poate fi folosit ca ”martor” în determinările de verificare generală a viabilității mugurilor de rod, la ieșirea din iarnă

De ce e bine să cunoaștem fazele somnului de iarnă al viței de vie?

  • stabilim perioada optimă pentru plantarea viței de vie
  • planificăm tăierile de rodire, regenerare sau formare la vița de vie
  • programăm lucrările mecanice în plantațiile viticole
  • obținem date despre cum au iernat mugurii de rod
  • previzionăm recolta anului următor