În curând! Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures: un album-document de rețete regionale

Foto generic: Bulz pe plită – Mihaela Sava – www.laprajiturela.ro

În jur de 60 de rețete regionale, multe populare și îndrăgite în zonele lor de proveniență, dar, poate, prea puțin cunoscute în alte regiuni, alături de alte câteva din cele mai iubite rețete autohtone, cu variațiile lor în diferite zone ale țării –  iată ce reunește Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures – volum pe care îl vom publica în curând.  Autorii sunt nume cu reputație în bloggingul de rețete culinare de la noi – îi vei găsi prezentați  în volum (vedeți la finalul articolului). Iar cramele din fiecare regiune au fost invitate să se prezinte alături de rețetele de față.

Cartea vine după ce, la finalul lui 2018, revista noastră a lansat un alt volum colectiv, cu recomandări bilingve de vinuri românești semnate de 9 bloggeri și comunicatori de profil – #Winelovers Guide into Romanian Treasures.

Turtă de mălai – Andreea Jugănaru, www.andreeachinesefood.ro

De ce este nevoie de Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures?

Pentru că, așa cum am subliniat și la Congresul de Gastronomie si Vin,  credem că păstrarea tradițiilor, readucerea lor în atenție, valorificarea și perpetuarea lor trebuie să reprezinte o prioritate națională. Am spus-o în deschiderea “Manifestului pentru gastronomia și vinurile din România, lansat în urmă cu doi ani și reiterăm ideea, mai ales în contextul în care, anul acesta, Sibiul este Regiune Gastronomică Europeană. Este nevoie să nu ne uităm originile și tradițiile, pentru că avem mâncăruri formidabile, care ar concura – si o spunem aici fără modestie – cu fruntea sus, preparate moderne din alte bucătării.  Multe au  o componentă “de suflet”, trimițându-i pe autori (și pe cititori, de ce nu?!) la perioada copilăriei, altele au fost descoperite de autori cu uimire și încântare în călătoriile lor în țară.

Alivanca – Mihaela Sava, www.laprajiturela.ro

“Sperăm ca acei cititori care nu le știu să devină curioși să le caute în călătoriile prin țară – pentru că într-adevăr, nu știu ce pierd dacă nu le-au gustat. Unele merită încercate și acasă, pentru cei obișnuiți să gătească.”

Câteva dintre “personajele” acestei culegeri, care sperăm să vă seducă

Avem, atenție, rețete regionale, românești cât și etnice, ale popoarelor care ne-au influențat, de-a lungul istoriei, gastronomia și care au rămas  la noi de sute de ani. Ca să începem cu câteva autohtone get beget, din Moldova, vin poalele-n brâu, despre care autoarea lor spune că nu poți trăi în Moldova fără să le fi mâncat, dar pe care mulți  munteni poate că nu le știu, alivencile, mâncărica ca la Cotnari, chiroștele (câți dintre voi stiu ce sunt?), bulzul și geandra ș.a.

Mâncărică de pui ca la Cotnari – Norica Bîrzotescu, www.reteteistorice.ro

Din Dobrogea, vin saramura de pește,  storceagul (care nu trebuie confundat cu ciorba de pește lipovenească și despre care localnicii din Sf. Gheorge susțin că nu se poate face cu altceva decât cu sturion),  dobrogenele (care sunt pur și simplu dobrogene, nefiind revendicate de nicio bucătărie etnică),  prezentate de autoarea blogului gardaculinara.ro, Carmen Paraschivescu, o dobrogeancă autentică.  Iar din Muntenia, vin feluri precum colărezii “ca-n Prahova”, și biscuiții Capșa, cum se făceau pe vremuri la renumita cofetărie Capșa, readuse în atenție din cărți vechi de bucate, de Norica Bîrzotescu. Multe ar putea fi clasificate ca meritând să aibă Denumire de Origine Controlată pentru că se fac astfel numai în zonele lor de proveniență, după care și-au împrumutat și numele.

Tocaniță de hribi – Dana Burlacu Visternicu, www.prajituricisialtele.ro

Cunoscute și mai puțin cunoscute

Veți găsi și feluri de care poate mai puțin ați auzit, așa cum s-a întâmplat și în cazul nostru, precum vărzarul – plăcinta ardelenească cu urdă și mărar, prezentată de Mihaela Negrescu, după ce a învățat cum se face în Food Camp Sibiu și hencleșul de influență săsească care se face în Transilvania de când lumea, prezentat de Andreea Jugănaru, la fel, învățat, în Food Camp Sibiu. Că tot am ajuns la influențe, tot de peste Carpați, vin varza călită secuiască – în fapt, o tocăniță/gulaș cu varză și supa de vin borsleves, intrată pe filieră austro-ungară, prezentate de Cristina Toth.

Ciorba ardelenească de lobodă cu afumătură – Cristina Toth, www.divainbucatarie.ro

Sunt doar câteva exemple, veți găsi și mâncăruri populare, ale căror rețete au variații regionale. Din Muntenia nu aveau cum lipsi îndrăgita ciulama și chfteluțele din 3 tipuri de carne, pe care le găsim și în cartea lui Radu Anton Roman, tot în varianta Cristinei Toth. Iar mucenicii sunt prezenți și ei atât cu rețeta muntenească, cât și cu cea moldovenească.  Și, pentru că multe obiceiuri culinare de peste Prut au pătruns la noi, în nordul țării, le-am alăturat și rețete din Republica Moldova.

Piperchi Țârgâsiti – Carmen Parschivescu, www.gardaculinara.ro

Sperăm că v-am trezit interesul și că veți descoperi în volumul de față lucruri pe care nu le știați despre bucătăriile regionale. Nu avem pretenția că este exhaustiv și, cu siguranță,  sunt și  alte mâncăruri la fel de bune ce merită (re)aduse în atenție. Bucătăria de pe teritoriul României este una foarte creativă și foarte gustoasă – iar noi “suntem ceea ce mâncăm”.

Își aduc contribuția (în ordine alfabetică): Norica Bîrzotescu – www.reteteistorice.ro, Dana Burlacu Visternicu – www.prăjituricisialtele.roAndreea Jugănaru – andreeachinesefood.ro,  Mihaela Negrescu – www-fantezieinbucatarie.ro, Carmen Paraschivescu – wwwgardaculinara.roMihaela Sava – www.laprajiturela.roCristina Toth – www.divainbucatarie.ro  .

Cușma lui Guguță – Mihaela Negrescu, www.fantezieinbucatarie.ro