În vizită la inorog

Licorna conac si vieLa început de octombrie am descins la una din cele mai noi crame din Dealul Mare, Licorna Winehouse. O cramă la care, culmea, Vinul.Ro nu ajunsese până acum. Sigur, ceva-ceva ştiam noi, că doar ni s-au mai întâlnit paşii cu Virgil Harabagiu şi cu Gabi Lăcureanu, dar una este să asculţi poveşti şi alta e să vezi realitatea cu ochii tăi. Şi cam ai ce să vezi la Licorna… Sigur, unii, mai cunoscători, s-ar putea să ridice obiecţii faţă de o afirmaţie din paragraful de mai sus, mai precis „una din cele mai noi crame”. Pentru că ştiu că, exact acolo, în poziţia care domină centrul viticol Tohani, a fiinţat până în urmă cu câţiva ani crama Cocoşul Negru. Dar între ce a fost şi ceea ce este acum este o diferenţă ca de la cer la pământ, şi suţin cu tărie că despre Licorna trebuie vorbit ca despre o casă de vinuri nouă, care nu a preluat din patrimoniul vechii societăţi decât nişte terenuri cu vie şi câteva ziduri. În rest, totul e nou. De la filozofie, până la varul aproape orbitor care acoperă turnurile proprietăţii. Trecând prin plantaţiile reînnoite, prin crama dotată cu cele mai noi tehnologii – inclusiv o staţie de osmoză a apei, folosită pentru o purificare aproape absolută, cu o capacitate de 3000 de litri pe oră – şi prin ultima apariţie în patriomoniu, magazinul de vinuri, care urma să fie inaugurat la o zi după vizita noastră.

Cu 20 de hectare de vie în proprietate şi cu alte 15 luate, să spunem aşa, în gestiune, Licorna nu este un producător mare. Cu o capacitate totală (producţie şi stocare) de 400.000 de litri, intră în zona cramelor boutique. În plantaţia cu o medie de vârstă de 9 ani găsim şi soiuri româneşti – Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească şi Fetească neagră, dar şi cele mai cunoscute internaţionale – Chardonnay, Sauvignon blanc, Merlot şi Cabernet Sauvignon. Însă fiecare soi este plantat acolo unde îi este cel mai bine. Iar pentru plantaţii au fost alese cele mai bune clone. Atenţia la detaliu se regăseşte şi în cramă, acolo unde ghid ne-a fost Gabi Lăcureanu, care, deşi recepţiona ultimele lădiţe cu Merlot ale recoltei, şi-a găsit timp să ne prezinte atât investiţia, cât şi câteva vinuri. Gabi e mândru de crama pe care o păstoreşte şi nu ascunde faptul că, pentru el, a fost o surpriză uriaşă să găsească o asemenea dotare. Şi, mai mult, să aibă parte de întreaga înţelegere a patronului atunci când solicită noi investiţii. Chiar la intrare am observat butoaie mari, de 400 de litri, care străluceau de noi. „Au vin în ele deja, dar, deocamdată, doar pentru detaninizare. Abia peste câteva luni le vom utiliza la maturarea vinurilor, vinuri care s-ar putea să dea naştere unei game noi, nu ştiu, să vedem rezultatele”, ne destăinuie Gabi, de câteva luni doctor în enologie. Ne iau ochii şi câteva tancuri mixte, realizate din inox şi stejar, remarcăm că nu există cisterne mari şi constatăm că peste tot miroase a curat. Semn că instalaţia de osmoză a apei e folosită la parametri generoşi. Dar destul cu informaţiile tehnice, să trecem la un subiect mai savuros. Aţi ghicit, vom vorbi despre vinurile de la Licorna Winehouse. Nu depre toate, că n-am încercat tot portofoliul. Dar din cele degustate, fie îmbuteliate, fie din tanc, fie pe piaţă, fie încă nelansate, am găsit câteva care ne-au impresionat.

Licorna Winehouse pregăteşte surprize plăcute

O să încep cu cea mai frumoasă surpriză, Sauvignon Blanc Reserva 2014, un vin care e îmbuteliat de ceva vreme, dar care nu va fi în piaţă decât la începutul anului viitor. Un vin de şcoală franceză, căruia nu ai ce să-i reproşezi. Dens, amplu, cu note onctuoase, perfect echilibrat. Un vin căruia atingerea lemnului nu i-a adus decât beneficii. O mineralitate mai ridicată te-ar fi dus cu gândul la un Sancerre de clasă, aşa descoperi doar unul dintre cele mai frumoase vinuri albe, nu doar din Dealu Mare, ci din România. În aceeaşi notă se prezintă şi Chardonnay 2014 Reserva, care, şi el, va mai sta la învechit în sticlă înainte de a ajunge în paharele noastre. Doar că lasă o impresie de tinereţe şi senzaţia că ai în pahar un Chardonnay de climă rece. Cu siguranţă, însă, peste patru-cinci luni, când lemnul se va integra total, va fi şi mai bun. Cum spuneam, pentru aceste vinuri albe mai avem de aşteptat, însă putem să ne pregătim pentru câteva roşii din recolta 2014, prima campanie care va purta 100% semnătura lui Gabi Lăcureanu.Gabi Lacureanu

N-am încercat decât Feteasca neagră – în două variante – şi pot să vă spun că ar fi bine să nu rataţi întâlnirea cu aceste vinuri. Mai ales că e foarte posibil ca unul dintre ele să apară sub un brand nou, despre care n-am reuşit să aflu amănunte…

Am degustat şi câteva vinuri din recolta 2015. Încă în lucru, evident, dar Sauvignon Blanc-ul îşi terminase deja fermentaţia. Nu ştiu cât va pierde după stabilizare şi filtrări, dar, din tanc, era foarte frumos. Un vin de manual, cu toată tipicitatea soiului etalată de la primul contact. Am gustat şi două Chardonnay-uri vinificate diferit, care s-ar putea să facă obiectul unui asamblaj, dar şi un cupaj de Fetească albă şi Fetească regală, provenit dintr-o parcelă în regim de coplantaţie, un cupaj care promite. Iar seara, la poveşti, pe lângă Reserve-le pomenite mai sus, am combătut cu vinurile roşii din recolta 2013. În special cu favoritul meu, Serafim Cabernet Sauvignon.