Este aproape imposibil sa realizezi un tablou complet al vinului italian. Din Alpii italieni pana in insorita Sicilie, „Peninsula” produce o cantitate impresionanta de struguri, cu o diversitate de soiuri rar intalnita in lume. O analiza a vinului din Italia poate reprezenta o calatorie fascinanta, o adevarata „vanatoare de comori”. Cu aproape 3.500 de ani de traditie in spate, astazi Italia produce si exporta vin mai mult decat orice alta tara din lume.
Reputatia impresionanta a vinului italian se datoreaza atat faptului ca aici se produce si exporta mai mult vin decat in orice alta tara, dar si faptului ca Italia ofera cea mai variata paleta de soiuri si sortimente de vin. Producatorii de vinuri italieni au ajuns rapid in fruntea ierarhiei vinului mondial, imbunatatindu- si continuu tehnicile de vinificatie, pentru a crea vinuri de o valoare incontestabila. In trecut, s-a speculat faptul ca producatorii italieni pastrau vinul de calitate pentru piata interna, in timp ce pe pietele externe ajungea vin de calitate indoielnica. In ultimii 10-15 ani, piata mondiala a evoluat si odata cu ea si gusturile consumatorilor, astfel ca oferta de vin italian a crescut calitativ. Cu toate ca in ultimul timp gusturile internationale s-au standardizat, producatorii italieni au continuat sa ofere pietei vinuri vinificate traditional, renuntand la compromisuri si respectand cu rigurozitate tehnicile traditionale de vinificatie.
20 DE REGIUNI DISTINCTE
In Peninsula exista 20 de regiuni viticole distincte, care pot fi impartite „grosier” in trei zone geografice: regiunea nordica, centrala si de sud. Cu toate ca este cel mai mare exportator de vinuri, datorita consumului intern ridicat, un procent semnificativ din vinurile din aceste zone nu paraseste locurile de bastina. In zona nordica, cea mai cunoscuta regiune viticola este Piemont, care si-a castigat reputatia cu ajutorul vinurilor Borolo si Barbaresco, ambele produse din soiul Nebbiolo, vinuri cu un potential de maturare colosal, dar si cu preturi pe masura. Mult mai accesibile, mai ieftine, sunt vinurile Barbera si Dolcetto, doua stiluri ce comunica foarte mult din ceea ce are de oferit „terroir-ul”. La capitolul vinuri albe, cele mai cunoscute reprezentante nordice sunt vinurile Soave din regiunea Veneto, vinuri neutrale, proaspete, cu o aciditate ridicata. In partea centrala, regiunea-vedeta este Toscana, locul care ofera lumii Brunello di Montalcino, expresie puternica a pamantului, un „Syrah modernist”, dupa cum il numea criticul Jancis Robinson. Cel mai accesibil vin din aceasta zona este Chianti, un vin a carui crestere recenta in calitate a mai sters din imaginea veche de vin mediocru, imbuteliat in butelci invelite in paie. Insa, tot Toscana propune si alternativa la Chianti: Montepulciano d’Abruzzo – vinuri accesibile, prietenoase, cu o amprenta aromatica puternica. Sudul Italiei inregistreaza ponderea cea mai mare din cantitatea de vin produsa la nivel national. O buna parte din strugurii obtinuti aici este folosita pentru productia de alcool industrial. Dupa ce o perioada au fost considerate ca fiind mai slabe calitativ, vinurile din sud, mai ales din Sicilia, au ajuns sa ofere cel mai bun raport pretcalitate din lume: vinuri cu fructuozitate uluitoare, alcoolice si complexe, adevarate „rasarituri de soare lichide”.
CALITATEA GARANTATA PRIN LEGE
Ca in mai toate tarile producatoare de vin, guvernul italian a adoptat un set legislativ pentru reglementarea pietei vinului si pentru a proteja calitatea produselor. Cea mai inalta treapta de calitate este „DOCG – Denominazione di Origine Controllata et Garantita” (Denumire de Origine Controlata si Garantata). Aceasta categorie este urmata de „DOC – Denominazione di Origine Controllata”, cea mai mare parte a acestor vinuri ajungand la export. In general, etichetele cu aceste mentiuni garanteaza autenticitatea si calitatea vinurilor. Pentru a obtine aceste indicatii, procesul de productie al vinurilor trebuie sa respecte reglementariile legislative, diferite de la o regiune la alta. In acest moment, in Italia exista 300 de zone cu denumire de origine controlata (DOC si DOCG), podgorii in care se produc in jur de 1500 de sortimente de vin. Urmatoarea treapta de calitate este „IGT – Indicazione Geografica Tipica” si se acorda vinurilor cu un nivel de calitate ridicat, dar care nu sunt produse din soiurile reglementate si nici nu folosesc tehnicile de vinificare indicate. Astfel, unele dintre cele mai scumpe vinuri italienesti, Super Toscanele, ajung sa imparta aceeasi treapta de calitate cu multe vinuri mai simple, mai ieftine, acest lucru dand nas- tere multor controverse care i-au determinat pe legiuitori sa se gandeasca serios la crearea unei noi categorii de calitate pentru vinurile premium fara DOC. Cea mai joasa treapta de calitate este „Vino da Tavola” (vin de masa), vinuri care rar trec de granitele tarii.
20% DIN PRODUCTIA MONDIALA DE VIN
Italia este unul dintre cei mai mari producatori de vinuri din lume, alaturi de Franta si Spania, productia sa reprezentand aproape 20% din productia mondiala de vin. O mare parte din cantitatea de vin de aici este vin de masa „vino da tavola”, aproape 2 miliarde de litri pe an, pe cand categoriile DOC-DOCG si IGT reprezinta 1,5 miliarde, respectiv 1,3 miliarde de litri anual. Potrivit documentelor oficiale, aproape 2,1 miliarde de litri de vin merg catre piata externa, cele mai importante piete fiind Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Franta (!) si Elvetia. In Italia activeaza peste 2 milioane de producatori de struguri, ale caror podgorii ocupa acum aproximativ 900.000 de hectare, 340.000 de crame si 45.000 de imbuteliatori. Mai mult de jumatate dintre producatorii de vinuri au propriile lor vii (80% dintre producatori au mai putin de 5 ha, pe cand numai 1% dintre acestia detin mai mult de 50 de ha de vie).