„Nici un mare poem nu a fost scris vreodata de un bautor de apa”, spunea poetul roman Horatius. Romanii au adus cele mai mari contributii viticulturii europene, prin raspandirea si dezvoltarea podgoriilor, dar si a calitatii vinurilor. Ei sunt cei care au constatat ca vinurile invechite pot avea un gust mult mai bun decat vinurile tinere. Tot ei au descoperit ca vasele inchise ermetic pastreaza vinul mai mult timp si au fost primii care au folosit vase din lemn pentru pastrarea acestuia. Se pare ca tot ei au folosit prima data vase din sticla si dopul din pluta. Diseminarea acestor cunostinte, pe langa cele tehnice de cultura a vitei de vie, in intregul Imperiu Roman a dus la dezvoltarea arealelor viticole europene ale caror renume s-a pastrat pana in zilele noastre.
Astfel, nu mai mira pe nimeni ca astazi Italia este unul dintre cei mai importanti si renumiti producatori de vin din lume. De la carambul cizmei pana in varful ei, cramele italienesti produc o varietate mare de vinuri, fiecare cu specificul arealului de origine. Plecand de la originea geografica a acestor vinuri vom face un traseu rapid al vinurilor italienesti de la nord spre sudul tarii. Nord-vestul Italiei
Nord-vestul Italiei este impartit in patru regiuni, Valle d’Aosta, Lombardia, Liguria si Piemont. Piemontul este poate cea mai renumita zona, in special datorita vinului Barolo, obtinut din soiul Nebbiolo. Este un vin taninos ce poate fi invechit timp de 10 pana la 15 ani. Cei mai importanti producatori din zona sunt Aldo Conterno, Giacomo Conterno, Enzo Boglietti, Pio Cesare, Vietti, Elvio Cogno, Mascarello, Luciano Sandrone, Angelo Gaja, Fontanafredda, Michele Chiarlo, Prunotto, Poderi Colla, Luigi Einaudi, Marcarini si Massolino (Vigna Rionda). Barbaresco este un alt vin obtinut din soiul Nebbiolo, insa acesta este mult mai lejer. Gamele Riserva ale Barbaresco si Barolo trebuie invechite in baricuri timp de trei sau patru ani, ambele fiind DOCG. Al doilea soi al regiunii este Barbera, mai mult utilizat in cupajele DOC-urilor Barbera d’Alba si Barbera d’Asti. Al treilea soi este Dolcetto din care se face Dolcetto d’Alba. Nu putem parasi Piemontul inainte de a aminti de Asti Spumanti, vinul alb spumant produs din soiul Muscat, si Cortese di Gavi, sau simplu Gavi, un vin alb din provincia nordica Alessandria. In partea nord-estica sunt trei regiuni viticole, dintre care Veneto este mai cunoscuta, celelalte doua fiind Trentino Alto si Friuli Venezia Giulia, sau pe scurt Friuli. In aceste doua zone exista mai putine vinuri devenite marci de renume, insa in Veneto exista cateva DOC-uri precum Soave, vestita pentru vinurile albe obtinute din soiurile Garganega si Trebiano si nu in ultimul rand „frizantele“ Prosecco. Nu departe, descoperim vinurile Valpolicella, DOC-ul pentru vinuri rosii, cu Valpolicella Classico, vinuri mai usoare, si Valpolicella Superiore. Recioto della Valpolicella este unul dintre aceste vinuri care insa nu depaseste renumele Amarone della Valpolicella. Ambele vinuri sunt produse din soiul Corvina, ai carui struguri sunt uscati partial si vinificati in sec pentru Amarone sau cu rest de zaharuri pentru Recioto.
Zona centrala a Italiei
Regiunile Emilia Romagna, Umbria si Latium ofera si ele o paleta destul de larga de vinuri, chiar daca poate nu la fel de renumite. Traversand Emilia Romana, lasand in stanga Liguria, ne indreptam direct spre cea mai renumita zona viticola a Italiei, Toscana. DOCG-ul Chianti este unul dintre cele mai vizitate de catre turisti si datorita frumoaselor orase Florenta si Pisa. Pentru producerea vinurilor Chianti se folosesc struguri din soiul Sangiovese, la care uneori se adauga mici cantitati de Cabernet Sauvignon. Aici intalnim si renumitele Super Toscane: Fonterutoli, Felsina, Fontodi, Antinori, Castello di Brolio, Isole e Olena, Cafaggio, Sassicaia, Tignanello, Solaia, Cepparello. Emblema zonei Montalcino este vinul Brunello di Montalcino obtinut din soiul Sangiovese. Rosso di Montalcino este un vin mai tanar fata de Brunello. Acesta din urma necesita cel putin 5 ani de invechire ca sa detina titlul de Riserva. Producatori importanti: Banfi, Argiano, Brunelli, Casanova di Neri, Costanti, Biondi Santi. Din Marche provine Rosso Conero si Rosso Piceno, doua vinuri rosii de cupaj in care predomina soiul Montepulciano. Verdicchio este soiul care a adus renumele vinurilor albe Verdicchio si Verdicchio dei Castelli di Jesi. Deluroasa zona Latio si-a castigat renumele viticol, in special cu vinurile albe, tot din vremea romanilor. Soiurile Malvasia si Trebbiano domina colinele in fata soiurile internationale. Inaintand spre sudul Italiei ne vom intalni cu Montepulciano d’Abruzzo, vinul din a carui denumire identificam atat originea cat si soiul. Montepulciano este nu departe de Montalcino si pastreaza traditia zonei in ceea ce priveste soiul Sangiovese. Soiul reprezinta piesa de rezistenta pe intreaga coasta italiana, DOC-ul Morellino di Scansano, Morellino fiind un alt regionalism pentru Sangiovese.
Sudul tarii
Ingustarea botinei creste tensiunea in peninsula italiana, astfel incat regiunile Molise, Campania, Basilicata si Calabria se vad nevoite sa dea piept cu puternica Puglia. Regiunea viticola Molise este destul de atipica deoarece, desi isi are originile in perioada romana, si-a castigat un renume in lumea vinului abia in anii ’80, cand o obtinut cele doua DOC-uri Biferno si Pentro di Isernia. Vinurile de Biferno sunt produse in provincia Campobasso din soiurile Trebbiano Toscano, Bambino, Montepulciano si Aglianico, Falanghina si Tintilia. Regiunea Basilicata are origini grecesti dovedite si de soiul Aglicanico (Ellenico) care, inca de la aducerea sa din Grecia, din secolul al saselea, domina acest areal viticol, avand propriul DOC – Aglianico del Vulture. Din zonele Vulture si Bradano provin vinurile Moscato si Malvasia. Campania este o regiune mare din sud in care turismul domina viticultura prin orasul Napoli si intrega coasta amalfitana, fara insa a diminua prestigiul vinurilor din zona.
Puglia are zeci de DOC-uri si este divizata de la nord spre sud in Foggia, Bari, Taranto, Brindisi si Lecce. Soiurile locale sunt Negroamaro (DOC Salice Salentino si Brindisi), Primitivo (Manduria, Gioia del Colle si Primitivo di Manduria Dolce Naturale) si Verdoca. Italia insulara nu se lasa nici ea mai prejos – Sardinia si Sicilia isi etaleaza cu mandrie etichetele Castel del Monte, Salice Salentino, Copertino si Primitivo di Manduria si nu in ultimul rand Vina da tavola di Marsala.
Soiurile italienesti
Italia este tara cu cele mai multe soiuri autohtone de vita de vie (peste 500), alaturi de care s-au strecurat si cateva soiuri internationale. Prestigiul vinurilor italienesti a fost castigat de principalele soiuri locale: Nebbiolo (in Barolo, Barbaresco si in restul Piedmontului), Sangiovese (Chianti, „Super Toscane“), Aglianico, Barbera (Barbera d’Asti), Dolcetto, Malvasia, Montepulciano, Moscato, Tocai Friulano, Trebbiano (mai peste tot si in plantatiile pentru otet balsamic).
