Jidvei, o noua abordare

O vizita la Jidvei iti poate schimba optica legat de ceea ce inseamna afacerea cu vin la nivel macro. De la un IAS cu vii la o companie de anvergura internationala, pare o distanta foarte mare, dar spiritul antreprenorial al proprietarilor Jidvei a facut aceasta trecere posibila.

Publicitate

In fata unei invitatii de genul „intrati oriunde doriti si degustati din orice cisterna sau baric doriti”, nu stai prea mult pe ganduri si iti pregatesti „nasul si limba” cat mai temeinic. Editorii Vinul.Ro au primit la inceputul lunii mai o astfel de invitatie de la Claudiu si Liviu Necsulescu, proprietarii Jidvei, deschiderea acestora putand fi interpretata drept o dovada de incredere in sine, in vinurile proprii, dar si ca un semn de respect fata de consumatori. Astfel, timp de doua zile am asistat la angrenarea mecanismului care sta in spatele vinurilor de Jidvei, degustand din aproape orice recipient ce ne-a ie- sit in cale si am vizitat mii de hectare de plantatii (fara posibilitatea de a acoperi intreaga suprafata), cu scopul de a ne contura o imagine cat mai clara despre producatorul din Tarnave.

SCURT ISTORIC AL INVESTITIEI

Anul 1999 a adus privatizarea IAS-ului Jidvei, moment in care situatia patrimoniala a Jidveiului statea in felul urmator: 70 hectare de vie scoasa din uz din cauza alunecarilor de teren, peste 400 hectare vita de vie compromisa partial din cauza ingheturilor, si 300 ha de pomi fructiferi. Pana in 2003, aici nu s-au replantat decat 20 de hectare de vie, insa, incepand cu 2004, odata cu demararea unui proiect SAPARD pe doi ani (primul din tara pentru plantatii de vita de vie), s-au replantat si refacut peste 330 de hectare. In 2006, la Jidvei se achizitioneaza prima masina de plantat cu GPS din tara, fiind totodata a cincea de acest tip din lume. Dupa momentul aderarii la UE, compania mai planteaza 455 de hectare de vita de vie si modernizeaza peste 200 de hectare. In prezent, programul pe doi ani, demarat anul trecut de Jidvei, presupune defrisari si replantari pe 620 de hectare si infiintarea a 200 ha noi, astfel ca in 2011 Jidvei va fi primul grup de firme din industria vinului care va avea toate plantatiile de vita noi. Valoarea preconizata a investitiilor in vie si in crama: aproape 100 de milioane de euro! Suprafata vitivinicola in exploatare: aproximativ 2100 de hectare! Daca la aceste cifre mai adaugam si o fabrica de spalieri de ciment si o scoala de vita de vie, care asigura materialul saditor pentru plantatii, putem sa ne facem o idee despre nivelul investitiei de la Jidvei.

Publicitate

PROGRAMUL DE RECONVERSIE, UN MARE AJUTOR

„Fara programul de masuri privind restructurarea-reconversia plantatiilor de vita de vie, tot ce am realizat pana acum ar fi fost mai greu de facut. Este un efort imens, insa cine stie cand ne vom mai intalni cu un astfel de climat si este pacat sa nu exploatam infrastructura pe care o detinem”, spune Claudiu Necsulescu, coproprietarul companiei Jidvei, unul dintre oamenii care s-au implicat activ in restructurarea sistemului legislativ privind sectorul vitivinicol. In afara de aplicarea catre fondurile externe, unul dintre secretele succesului afacerii, potrivit proprietarilor Jidvei, este reinvestirea profitului. „Tot ce s-a obtinut din vanzarea vinurilor, tot profitul, a fost reinvestit, astfel ca in acest moment cifra de afaceri a companiei este de 30 de milioane de euro anual”, afirma Necsulescu. Criza nu a ocolit compania din Tarnave, aici inregistrandu-se in ultima perioada o scadere valorica de 12 procente si un regres cantitativ de 16 procente, mai ales pe segmentul entry level. Semnalele pozitive au venit insa, potrivit reprezentantilor Jidvei, dinspre segmentul premium, unde s-au inregistrat cresteri, mai ales cu gama „Grigorescu”. Referitor la reglementarea sectorului vitivinicol din Romania, Claudiu Necsulescu afirma ca legea este destul de buna, dar „suntem deficitari in ceea ce priveste normele de aplicare”, lipsind in acelasi timp si implicarea statului. „Se inregistreaza pierderi mari din cauza vanzarilor necontrolate de vin si din cauza falsurilor. Noi incercam sa ne pliem pe ceea ce inseamna valori si reguli in piata, dar lipseste acea vointa politica in ceea ce priveste controlul”, mai declara Necsulescu, adaugand ca ar trebui sa existe o „atitudine coerenta si unitara a tuturor producatorilor de vin in lupta cu falsurile si cu BFL-urile”.

VINURILE, IN CRESTERE CALITATIVA

Investitiile din vie si din crama facute de Jidvei si-au spus cuvantul si asupra calitatii vinurilor de Jidvei. Compania se numara in acest moment printre liderii pietei autohtone, Jidvei vanzand peste 9 milioane de sticle anual. La invitatia gazdelor, am avut ocazia sa degustam aproape 50 de vinuri inca in faza de productie, din recipiente de inox, baricuri si budane, la cramele din Jidvei si Blaj, dar si 10 vinuri imbuteliate, din diferite recolte. La capitolul plusuri se poate spune ca, per total, este evidenta o crestere calitativa, vinurile avand linie si o amprenta a aromelor constante, cu o tipicitate de soi bine conturata. O surpriza placuta a reprezentat-o prima recolta de Riesling de Rhin, un vin cu un usor rest de zahar, intens si elegant. Tot la capitolul surprize placute, ar mai intra si cateva vinuri Sauvignon Blanc, cu intensitati de Lume Noua, dar si cochetarea vinificatorilor cu baricurile de stejar pentru anumite soiuri. Au fost si cateva vinuri mai putin reusite, dar este un lucru normal la o crama de asemenea dimensiuni. Daca ar fi sa tragem o concluzie privind trasaturile definitorii ale vinurilor de Jidvei s-ar putea spune ca acestea sunt caracterizate de o aciditate mai ridicata, o mineralitate aparte si o foarte buna tipicitate de soi. Din punct de vedere aromatic, in anii exceptionali, vinurile dezvolta o paleta aromatica uluitoare si acumuleaza o cantitate apreciabila de zaharuri. Singurul repros care poate fi facut este legat de protectia usor exagerata a vinurilor cu sulfiti, acest lucru devenind sesizabil din al doilea an de viata al vinurilor, mai ales in cazul celor seci.

RECOLTARE CU ZAPADA CARBONICA

Schimbarea climatica a adus la Jidvei noi abordari, nu numai in privinta vinificatiei, dar si in ceea ce priveste modul de recoltare al strugurilor. In primul rand, acum se recolteaza mecanizat. Ioan Buia, directorul complexului de vinificatie Jidvei, explica: „Incalzirea globala a adus in zona noastra recolte exceptionale, insa in acelasi timp si probleme, mai ales legate de recoltatul strugurilor. Neputand acoperi intregul areal, am ales sa lucram cu zapada carbonica in timpul recoltarii, pentru ca strugurii sa nu intre in fermentare prea devreme. Anul viitor, va exista o fabrica de zapada carbonica chiar in curtea cramei”. Investitiile in crama au adus, pe langa linii de imbuteliere noi, sisteme de mentinere a temperaturii, dar si statii de fermentare computerizate, care controleaza transvazarea vinului si temperatura de fermentare. La capitolul sortimentatie, pe langa soiurile consacrate, Sauvignon Blanc, Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Riesling, Gewurtztraminer, Chardonnay si Pinot Gris, in portofoliul companiei vor mai aparea si vinuri din Riesling de Rhin, Pinot Noir si Silvaner.

OAMENII SI LOCUL

Indiferent de marime, vinul este afacerea care starneste pasiuni nebanuite celor implicati, iar acest lucru este valabil si la Jidvei. Daca Claudiu Necsulescu este considerat „creierul” companiei, atunci Liviu Necsulescu este cu siguranta „inima” Jidveiului. La aproape 80 de ani, dand dovada de o energie debordanta, omniprezentul Liviu Necsulescu a reusit sa stranga in jurul sau o adevarata familie, iar cei 860 de oameni care lucreaza in cadrul companiei, de la cei de pe masinile de plantat, pana la tehnologii din crama, de la directorii de departamente, pana la doamnele de la liniile de imbuteliere, toti pot garanta acest lucru. Aparitia companiei Jidvei a adus in zona un plus de normalitate: locuri de munca, drumuri asfaltate, o gradinita noua, o biserica renovata din temelii si paine (fiecare familie din Jidvei primeste in fiecare zi cate o paine gratuit). Un exemplu in acest sens este situatia de la una dintre primariile din zona, unde la o populatie de 1000 de locuitori existau 150 de cazuri sociale. Astazi nu mai exista decat 7 dosare de acest fel! Zona in care Jidvei isi desfasoara activitatea are un potential impresionant, nu numai din punct de vedere vitivinicol, ci si din punct de vedere turistic. Renovarea partiala a castelului din Cetatea de Balta, emblema Jidveiului, si a anexelor, a costat aproape un milion de euro. Acum Castelul, construit de contele Bethlen Miklos in 1615, este integrat intr-un circuit international dedicat oenoturismului.

CIFRELE JIDVEI

• 2100 de hectare de vita de vie
• 100 milioane de euro investitie
• 30 de milioane de euro cifra de afaceri
• 9 milioane de sticle vandute anual
• 860 de angajati