Articol de Cesar Filip //
De multe ori lucrurile se schimba in ierarhia din Cognac. La cei mari, cu uzinele lor, banda de imbuteliere merge continuu. La ceilalti, sa le spunem traditionali, dintr-o data timpul poate sa stea in loc, pivnitele raman inchise, mucegaiul se aseaza peste butoaiele goale si incetul cu incetul totul se uita. Acestea sunt cazuri nefericite, am vazut foarte multe fatade de cladiri unde candva era o firma, iar acum a ramas o pata. Sunt si cazuri in care un producator, relativ mic, stie sa se organizeze, angajeaza sau se asociaza cu niste oameni deosebiti din lumea cognacului si dintr-o data, boom, apare un cognac deosebit.
Harta regiunii Cognac are o forma aproximativ ovala. Daca cineva incearca, prin tragerea unor diagonale, sa gaseasca centru geometric al acestei regiuni, are surpriza sa dea peste localitatea Ambleville, situata in sudul zonei Grande Champagne. Asta-i face pe producatorii din Ambleville si din jurul lui sa afirme ca, daca orasul Cognac si imprejurimile sunt inima Cognacului, atunci ei sunt buricul. Inseamna ceva sa fii buricul Cognacului, nu? Aici, chiar langa „buric“, se afla o plantatie foarte ingrijita de Ugni Blanc, plantatie care apartine familiei Chauchet-Voyer. Am aflat asta cand am ajuns in orasul Cognac si m-am intalnit la magazinul Cognatheque cu proprietarul acestuia, domnul Jacques Denis. Tot pe acesta, si el producator de cognac in Grande Champagne, pe care-l comercializeaza sub acelasi nume, l-am intrebat la un moment dat ce parere are despre cognacul Francois Voyer. Nu ma asteptam la cine stie ce elogii, pentru ca producatorii de cognac, intre ei, sunt destul de critici. Ei bine, mi-a facut un semn cu pumnul strans si degetul mare in sus, iar eu l-am intrebat: „Este ok?“. „Nu, este chiar mai mult, este beton!“
Proprietate mica, realizari mari
Casa Francois Voyer este destul de veche, avandu- si originile la inceputul secolului 19. De pe proprietatea de 28 de hectare au recoltat intotdeauna struguri si au facut un distilat de inalta calitate, cum numai in Grande Champagne se poate face. Asa ca firma Voyer aparea ca un furnizor al marilor case, dar nu doar pentru „eau de vie“, ci si pentru cognac invechit. Ambitiile micului producator au crescut, drept urmare a inceput sa isi faca stocuri de cognac vechi si foarte vechi din productie proprie. Cum invechirea cognacului poate sa dureze chiar si zeci de ani, abia in 1960 Guy Chauchet a considerat ca poate sa puna o eticheta pe niste sticle cu un cognac demn de aspiratiile lui. Produsul a fost apreciat in piata bauturilor fine, iar dupa 1990 a devenit una dintre etichetele prezente nu numai in concursuri, unde obtine medalii de aur, dar si pe listele marilor restaurante din lume. De vreo zece ani de zile a venit la Voyer un maistru pivnicer tanar si ambitios, Pierre Vaudon, care face minuni. In plus, casa are si un program de stilizare a ambalajelor in care isi prezinta cognacul. Astfel, dintrun producator mic, care vindea aproape tot distilatul marilor case, a devenit un producator elitist, in plina ascensiune. Se spune ca XO Grand Cru Grande Champagne este cognacul favorit al femeilor in acest moment. Celalalt XO din oferta lor, inscriptionat pe eticheta doar cu Grande Champagne, este denumit in lumea bautorilor de cognac si in presa XO Gold, pentru medaliile pe care le-a primit, fiind socotit cel mai bun cognac la categoria lui.
Cand am ajuns in august 2012 in Verrieres am fost intampinat de marketing managerul Morgan Moutet, ceilalti fiind in concediu. Am strabatut impreuna tot domeniul, de la vie pana la sticla. Foarte mandru, mi-a facut si o frumoasa surpriza, oferindu-mi, direct din damigeana, cateva cognacuri „condiment“. Morgan mi-a povestit cate ceva despre istoria familiei si despre mica localitate care nu are mai mult de 10 case, toti locatarii fiind implicati in afacerea cu cognac. Tot in timpul vizitei, am avut surpriza sa descopar un palet cu numele meu. Asta pentru ca trimisesem comanda cu putin inainte de vizita pe care am facut-o la ei. In primul moment am fost nedumerit si Morgan razand mi-a spus ca: „Daca cognacul nu a ajuns la Cesar, a ajuns Cesar la cognac!“.
Atunci cand am comandat acest cognac am facut practic o afacere „in blind“ pentru ca nu-l cuno steam decat din literatura ca avand un renume foarte bun. Ceea ce era foarte atractiv pentru un importator de cognac erau preturile, avantajoase si pentru comerciant, dar si pentru cumparatorul final. Casa Voyer nu s-a lasat ametita de vijelia care bantuie acum lumea cognacului si care duce preturile spre inaltimi. A ramas cu picioarele pe pamant, practicand preturi moderate raportate la calitatea exceptionala a produselor pe care le are. Este una din cele mai bune oferte de cognac din Grande Champagne. Greu mai gasesti in ziua de azi un XO Grand Cru Grande Champagne la pretul de 341 lei, atat cat costa la InfinityCognac.
Degustarile pe care le-am facut la Restaurantul Ginger au confirmat calitatea cognacului Voyer, care a devenit unul dintre cele mai vandute produse din acest segment. De curand, la Prowein m-am intalnit cu Morgan Moutet si Pierre Vaudon si am stat putin de vorba. Bineinteles ca m-au intrebat si cum stau vanzarile, desi in mare parte stiau pentru ca de asta vara mai facusem doua comenzi si doua transporturi de la ei. „Cum sa stea?“ le-am raspuns. „Stau ca pe un cal inaripat! Nu asta este emblema casei Voyer?!“
