Cu ocazia unei vizite pe care am făcut-o la Vinex Murfatlar, lângă Cernavodă, în plină campanie de recoltare a strugurilor, am avut ocazia să-l prind pe Panait Trantu, antreprenorul care face compania să se miște, la o discuție pe multiple teme, în cursul unei degustări. Am vorbit despre istoria și contribuția aromânilor (Trantu e vicepreședintele Asociației) la modelarea României moderne la schimbările din Balcanii ultimelor 200 de ani și am ajuns până la specifcul Denumirii de Origine Controlată Murfatlar. Cum întotdeauna în spatele vinurilor stau oamenii, am considerat că merită să-l cunoașteți mai bine pe omul care a devenit sinonim cu Vinex Murfatlar.
Cezar Ioan: În cursul discuției noastre am aflat de la dvs de numeroase nume de aromâni care au modelat România modernă – nu doar în secolul XX, ci și de la începutul secolului XIX, și despre care mărturisesc că știam prea puțin. Îi puteți enumera măcar succint pe aceia care v-au reținut cu deosebire atenția – pentru că suntem, fiecare dintre noi, într-o măsură destul de mare, și ceea ce ne inspiră?
Panait Trantu: Sunt multe de menționat – de la domnitorii fanarioți din Țările Române (familiile Ghica, Șuțu, Racoviță, Caragea etc.), la armânii cu titluri nobiliare din Imperiul Austro-Ungar (baronul Șaguna, baronul Sina, baronul Dumba, contele Nacu, Emmanuil Gojdu, Alexandru Mocioni etc.), până la familii renumite care care au pus bazele multor edificii importante din capitală: Capșa, Malaxa, Belu, Zappa etc. Desigur, sunt multe personalități mai în toate domeniile, printre care voi enumera doar câteva: știință (frații Minovici, Elie Carafoli), istorie (Tache Papahagi, Sextil Pușcariu, George Murnu, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Neagu Djuvara), literatură (Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga, Octavian Goga, Ion Heliade Radulescu, Gala Galaction, Victor Eftimiu, Ioan Petru Culianu), politică (Nicolae Iorga, Take Ionescu, Eugeniu Carada, Trandafir Djuvara), actori/regizori (Toma Caragiu, George Vraca, Ion Caramitru, Alexandru Arșinel, Sergiu Nicolăescu, Stere Gulea), artă (Camil Ressu).
Cezar Ioan: Pentru că ați derulat, pe tot parcursul verii, o campanie de promovare a locurilor și lucrurilor frumoase din Dobrogea (de altfel, acesta este și prilejul cu care ne-am întâlnit, și anume atunci când câștigătorii concursului de fotografii despre Dobrogea au fost invitați la cramă) spune-ți-mi ce credeți: este gastronomia locală sau tradițională un element important de atragere a atenției consumatorilor de vin? A turiștilor din țară sau străinătate?
Panait Trantu: Desigur. Vinul nu se consumă de sine stătător, ci cu anumite bucate alese – care să-i potențeze calitățile organoleptice – pe de o parte; iar pe de altă parte să-i dea consumatorului o stare de bine – și de inspirație, de ce nu?!? În Occident, turismul enologic și culinar este foarte răspândit și căutat de persoanele care vor să experimenteze cât mai intens specificitatea unor anumite regiuni. Cu întârziere, și la noi, oamenii au început să manifeste interes pentru deosebirile culturale, gastronomice și enologice dintre diferitele regiunile istorice ale țării.
Cezar Ioan: Sunt sigur că ați încercat numeroase variante de-a lungul anilor: cu ce bucate specific dobrogene ați asorta cel mai bine vinurile produse la crama Vinex Murfatlar? Pot găsi turiștii aceste preparate în restaurantele din zonă sau e vorba de feluri care se mai întâlnesc doar în casele oamenilor? Noi, cei de la Vinul.Ro, mărturisim că am găsit prea puține astfel de bucate – regionale și tradiționale – în cursul documentărilor noastre… dar poate n-am știut unde să căutăm.
Panait Trantu: Având în vedere proximitatea de Dunăre și de Marea Neagră, vinurile albe le-aș asorta cu preparate din pește (ciorbă de pește, zacuscă de pește, saramură și plachie de pește, pește afumat/marinat etc), precum și cu brânzeturi: telemea sau cașcaval de oaie ori capră. Preparate din pește se găsesc în câteva restaurante bune din regiune, însă cele mai fidele le vom găsi în restaurantele localnicilor din Delta Dunării. În schimb, vinurile roșii acompaniază bine preaparatele pe bază de carne de oaie și vită specifice zonei: friptură de miel, ghiudem, babic, kavarma etc. Unele dintre ele pot fi găsite în câteva restaurante bune cu specific turcesc din Constanța și Tulcea.
Familiile de armâni stabilite la final de sec XVII – început de sec XVIII în Drăgășani s-au ocupat de vița de vie și comerț cu vin, inclusiv internațional. În Ungaria, familiile de armâni (acum maghiarizați) au stăpânit suprafețe mari în celebra regiune Tokaji. În Dobrogea, după schimbul de populații dintre România și Bulgaria, tot ei au dezvoltat și industria brânzeturilor de oaie și capră – industrie care, după cum spune Panait Trantu, este și azi deținută în mare parte de armâni. Tot ei au dezvoltat aici și bucătăria bazată pe carne de oaie. Dar acestea sunt numai câteva dintre contribuțiile lor la portretul actualei Românii. Pe plan cultural și economic, aceste contribuții au fost și mai importante.
Pentru cine nu cunoaște prea bine vinurile de Murfatlar, antreprenorul de la Vinex face o scurtă descriere ușor de înțeles: sunt catifelate, moi, onctuoase, nu foarte acide, vinuri ce păstreză mai mereu cel puțin câteva grame de zahăr. Din portofoliul propriu de vinuri, Trantu recomandă întotdeauna cel puțin un Chardonnay sec baricat și o Fetească Neagră – de asemenea în sec – pe care le consideră reprezentative atât pentru zonă cât și pentru stilul urmărit de el în crama de la Cernavodă.
Text: Cezar Ioan
Foto: Daniel Dincă