Legendarul Steven Spurrier, in exclusivitate pentru Vinul.Ro: „Promovati numele de Romania!“

Steven Spurrier a fost si va ramane un mare cunoscator, un entuziast indragostit in permanenta de vin si un mare inovator. El este cel care la mijlocul anilor ’70 a creat o adevarata furtuna pe piata mondiala a vinului, propulsand in top vinurile americane. Si nu oricum, ci prin organizarea celei mai „dureroase“ degustari comparative pentru producatorii francezi: Marea Degustare de la Paris, 1976. In urma acestei degustari, Statele Unite dadeau marea lor lovitura de imagine, chiar pe teritoriul „patriei vinului”, cu toate ca juriul a fost compus in majoritate din cele mai fine papile gustative din Hexagon.

Nascut in 1941, Spurrier s-a implicat in comertul cu vinuri inca din 1964, ca proaspat absolvent al London School of Economics. Decide, in 1970, sa se mute la Paris, unde convinge o frantuzoaica in varsta sa-i vanda un mic magazin de vinuri, chiar in centrul orasului – „Caves de la Madeleine“. A fost primul proprietar de magazin care si-a incurajat clientii sa deguste vinul inainte de a lua vreo decizie de cumparare si primul initiator al unei scoli private de vin din Franta, Academie du Vin.

Pentru a realiza un portret complet al lui Spurrier mai trebuie specificat ca este organizatorul cursurilor de vin ale casei de licitatie Christie’s, consultant pentru Singapore Airlines si editor-senior al revistei-reper a lumii vinului, Decanter. Este, de asemenea, presedinte al „Japan Wine Challenge” si vicepresedinte al Cercului Scriitorilor de Vin (dupa doua mandate de presedinte). In 1988, a primit titlul de „Personalitatea anului”, la categoria Oenologie, pentru servicii aduse vinului francez. In 1996, primeste si mult-doritul premiu Bunch, pentru articolele din Decanter, aceleasi care i-au adus, un an mai tarziu, „Le Grand Prix de l’Academie Internationale du Vin”, oferit de doar trei ori de la infiintarea sa, in 1982. Acum cativa ani, Steven Spurrier a intrat in atentia publicului larg dupa succesul neasteptat al filmului Bottle Shock, pelicula pe care o considera a fi o „exagerare“.

Prezent la VinCE 2012, Steven Spurrier a avut amabilitatea sa acorde un interviu in exclusivitate pentru revista Vinul.Ro.

Foarte multi dintre pasionatii de vinuri din Romania au auzit de Steven Spurrier dupa aparitia filmului Bottle Shock…

Filmul a deformat realitatea in procent de 80%. Nu s-a intamplat deloc asa. Sunt vreo 4-5 lucruri reale in film: numele de Montelena, anul de recolta al vinului, numele proprietarului Chateau Montelena, data in care a avut loc degustarea si numele meu. Orice altceva este fictiune, o exagerare! Producatorii peliculei m-au contactat ca sa colaboram pentru realizarea ei, insa, dupa ce am citit scenariul, am hotarat sa nu ma implic in proiect. Din punctul meu de vedere, este o reprezentare falsa, defaimatoare si peiorativa. Nu pot sa fiu de acord cu imaginea de snob imposibil si infumurat pe care au incercat sa o dea „personajului” Steven Spurrier.

Care a fost scopul Marii Degustari de la Paris?

La inceputul anilor ‘70, mai multi vinificatori californieni mi-au prezentat vinurile lor si am ramas impresionat de calitatea lor. Am hotarat ca tipicitatea Chardonnay-ului si Cabernet-ului californian ar trebui popularizata, recunoscuta. Am decis ca partenera mea din „Academie du Vin” sa mearga in California, in septembrie ‘75, ca sa aleaga vinurile. Eu am fost in aprilie ‘76, sa le degust. Initial, am dorit sa fac o degustare doar cu Chardonnay-uri si Cabernet-uri californiene. Alesesem deja degustatorii, toti specialisti de renume din Franta. Apoi, am realizat ca, daca vor degusta doar vinurile californiene, nu ar fi avut nici o referinta. Iar acest punct de referinta putea fi obtinut doar prin compararea vinurilor aduse de mine cu vinurile de top din Bordeaux. Tot ce am vrut sa obtin cu acest demers a fost recunoastere pentru vinurile californiene. Mi-as fi dorit ca din cele 20 de vinuri, macar patru dintre ele sa se situeze undeva pe locurile 4-7. Chiar nu imi doream aceste rezultatele, care au fost o surpriza. Au fost mult prea socante! Prima fisura in imaginea impecabila a vinurilor frantuzesti. A fost declaratia de forta a vinificatorilor americani: „Uite, si noi putem face vinuri bune!” Asta a fost cel mai interesant lucru legat de Marea Degustare de la Paris: s-a creat un precedent in privinta compararii oricaror vinuri cu cele mai bune din lume.

A fost degustare in orb?

Da, a fost o degustare in orb.

Am intrebat asta pentru ca ati afirmat ca o degustare in orb realizata in zile diferite va avea rezultate diferite.

Motivul nu poate fi demonstrat stiintific. Daca te uiti la cursele de Formula 1, o sa vezi masinile de la McLaren, Ferrari… masini minunate, cu soferi foarte buni. Intr-o zi Ferrari va castiga, in alta zi McLaren. Nu ai cum sa reproduci identic rezultatele unei degustari. Este un domeniu subiectiv.

Daca ati relua astazi Marea Degustare, ce vinuri ar intra in jurizare?

Pai, cu siguranta nu as mai alege vinuri din acelea si tari. As merge pe mana vinurilor chiliene, a celor din Italia, Argentina, Spania, Slovenia sau Ungaria. Aceasta degustare nu ar mai fi una comparativa intre doua tipuri de vinificare, intre doua traditii, doua abordari diferite. As incerca sa fac o degustare in care sa intre vinuri din cat mai multe colturi ale lumii.

Ce considerati a fi un vin bun?

Un vin bun poate fi oricare dintre acele vinuri care iti ofera cat mai multe satisfactii intr-un anumit moment si care isi justifica pretul.

Sunt vinurile scumpe mai bune? Ce anume justifica pretul unui vin?

Este normal ca vinurile mari, cu traditie, sa fie mai scumpe. Ceea ce reglementeaza pretul acestora este cantitatea limitata. Daca dintr-un anumit vin, dintr-o anumita recolta, mai vrei sa produci un surplus peste cantitatea initiala, nu o poti face, ca in cazul berii, de exemplu.

„E important sa fii original“

Pare totusi sa existe o febra speculativa, care dauneaza pietei vinului…

Nu cred ca dauneaza! Din contra, incurajeaza producatorii de vinuri sa tinteasca catre un anumit segment de piata. Un producator de vinuri medii va primi un pret mediu, unul cu vinuri peste medie, va primi preturi peste medie, iar acesta isi poate permite sa investeasca in vie si in crama. Daca nu investesti, nu poti avea vinuri de calitate.

Popularitatea vinurilor de Lume Noua are un efect asupra modului de vinificare din Lumea Veche?

Eu cred ca a avut acum 10 ani. Acum un deceniu, vinurile din Australia si Noua Zeelanda i-au determinat pe producatorii din Lumea Veche sa copieze acest stil, vinuri cu adresabilitatea cat mai mare. Sa faca vinuri australiene! Insa, nu cred ca mai are efect astazi. Oamenii au realizat ca este foarte important sa fii diferit, sa fii original. Sa transmiti caracterul terroir-ului.

Care va fi urmatoarea regiune care va domina piata vinului?

Ma gandesc doar la America de Sud. Vinurile chiliene sunt adevarate staruri. Din punctul meu de vedere ele sunt si vor fi starurile lumii vinului. Iar ca soiuri, sunt in trend Cabernet Franc, Pinot Noir, Riesling de Rhin si Viognier.

Vinurile romanesti. Ati degustat vreunul pana acum?

Din pacate, experientele mele legate de vinul romanesc sunt foarte putine si nu neaparat placute. Am un singur sfat pentru producatorii romani: sa promoveze originalitatea soiurilor autohtone si a terroir-ului! Sa o faca doar sub numele de Romania!