Poate vă întrebați ce legătură ar putea avea salata cu vinul, odată ce ați văzut că partener al acestei ediții a Premiilor de excelență ale revistei noastre a fost “Eisberg – iubesc salatele”. Ei, bine, credem că discuția de mai jos vă va oferi lămuriri suplimentare, în cazul în care nu ați apucat deja să citiți secțiunea specializată de pe site-ul lor (ceea ce vă sfătuim, fiindcă scriu acolo niște oameni și niște prieteni buni).

Lucian Trofin este director general într-una dintre cele mai mari companii din Europa care produce salate semipreparate – Eisberg. Mai degrabă un om al cifrelor și planurilor riguroase, el este cunoscut nu doar pentru performanțele obținute în business (atât ca antreprenor cât și ca manager), ci și ca promotor al unui stil de viață sănătos, din care nu lipsesc activitățile sportive, călătoriile și… vinul. 

Cunoscuții vă percep drept un om dinamic, amator de călătorii și un fin cunoscător într-ale vinului. Dar conduceți de 14 ani o companie – lider de piață – care vinde salate: Eisberg România. Cum se combină toate acestea?

Mai întâi să ne lămurim, sunt un om dinamic și mare amator de călătorii, dar nici pe departe un fin cunoscător al vinului, mai degrabă un consumator atent la toate detaliile rafinamentului gastronomic, în care vinul are rolul lui bine definit și pe care am avut privilegiul să-l descopăr de la oameni minunați, care m-au ajutat și mă ajută permanent, să promovez stilul de viață sănătos și activ în același timp. 

Piața românească răspunde la toate tendințele globale

Cum a evoluat piața în acest interval de timp? 

Nu a fost și nici nu este simplu, dar cu perseverență și cu eforturile unei echipe motivate (aici mă refer la echipa extinsă, nutriționiști, bucătari, bloggeri etc.) care comunică prietenos și eficient, piața a crescut constant, răspunzând dinamic la toate tendințele globale.

Sunt consumatorii de salate din România atrași de vin? Și de care anume?

Consumatorii sunt atrași de vin in general, mai ales când vorbim de împerecherea de gust cu diferite feluri de mâncare, pentru a crea o experiență culinară memorabilă. Bineînțeles carnea, peștele sau pastele sunt preferatele somelierilor care ne recomandă ce, cum, când și cât să consumăm, iar salatele intervin ca sugestii de a evita diverse combinații care îngreunează digestia… deci da, cred că și consumatorii de salate sunt atrași de vin.

De care vin anume – din experiența personală – contează ingredientele cu care preparăm salata, la pește vin alb, la carne și brânză vin roșu… iar vara roze la orice!

Care este profilul consumatorului, de fapt?

În general vorbim de amatori de gust și diversitate, care nu se feresc să încerce și să descopere experiențe noi, indiferent de vârstă și bineînțeles de adepții stilului de viață sănătos și dinamic.

Eisberg înseamnă mai mult decât salate: înseamnă modul concret și simplu prin care ne bucurăm zilnic și ne adaptăm la ritmul urban solicitant

Este salata, ca și vinul, o alegere de mod de viață?

Categoric, vorbim clar despre micile plăceri de care ne putem bucura zilnic, iar dacă o facem în mod echilibrat ne ajută și ne motivează atât la serviciu cât și în timpul liber, seara sau în weekend, cu familia sau cu prietenii. 

Puteți afirma că ați influențat “gustul” românilor, preferințele pentru salate? 

Influențat e prea mult spus. dar clar am contribuit la formarea și chiar schimbarea percepției despre salate doar ca fel secundar, sau doar pentru cei care urmează diverse cure de slăbit, sau pentru reglat afecțiuni digestive. Am reușit, comunicând constant și consecvent, să convingem consumatorii de beneficiile multiple asupra stării generale de bine (sănătate și vitalitate), pentru că de fapt Eisberg reprezintă mai mult decât salate… reprezintă modul concret, simplu și foarte rapid prin care ne bucurăm zilnic și ne adaptăm provocărilor complexe ale solicitantului ritm urban.

Inițial, am descoperit Italia. Apoi Franța, Spania… mai aproape de casă, apreciez vinurile bulgărești

Ați călătorit mult, evident ați avut acces la vinuri speciale. Ce vinuri preferați, din ce țară, respectiv regiune?

Inițial am descoperit Italia și am învățat să apreciez și să deosebesc diferitele zone viniviticole cum ar fi Piemonte, Venetto sau Chianti, apoi bineînțeles Franța și Spania. Venind mai aproape de casă, apreciez foarte mult vinurile din Bulgaria, preferatele mele sunt de la cramele Dragomir, Plovdiv. Acum, fără să fiu un cunoscător, știu să aleg singur la orice masă ce ni se potrivește, mie și soției, în funcție de oferta restaurantului, indiferent de țară sau regiune.

Dar din România, ce vinuri, ale căror crame le preferați?

Prefer, clar, vinurile roșii, iar România are o ofertă în acest moment de calitate, ca și diversitate și arome, cu prețuri care reflectă un consum încă sub media europeană. Am încercat foarte multe etichete și pot să spun că ne putem mândri oriunde cu vinurile noastre. Iar ca să răspund concret la întrebare, preferatul meu este Prince Matei.

Care a fost cel mai prețios sau rar vin pe care l-ați băut?

Zenato Amarone della Valpolicella, 2007.

Piața vinului are nevoie de timp pentru construirea unei educații în domeniu

Dacă ar fi să asociați vinurile cu salate, cum ați face-o, prin intermediul căror alimente? 

Asa cum am răspuns mai devreme, asocierea vinurilor cu salatele se face prin ingrediente și dressing-ul folosit. Diversele amestecuri de frunze reprezintă o bază pe care imaginația poate construi incredibile experiențe de gust. Pentru mine, la o salată cu brânză de capră, la cuptor sau nu, cu semințe de dovleac sau nuci, merge oricând (vara sau iarna) un pahar de vin roșu.

Dacă ați avea o super putere, ce ați transforma din tot ce înseamnă piața vinului, în România?

După cum spuneam, nu sunt un cunoscător, dar mă bucur de prietenia unor profesioniști și pasionați, de la care am învățat și învăț continuu. Apreciez foarte mult eforturile lor, prin care au reușit în ultimii 20 de ani să transforme atât percepția internă a consumului de vin cât și percepția României ca producător de vinuri de calitate, într-o piață extrem de competitivă.

Dacă aș avea o super putere, nu aș face decât să accelerez acest proces… care, din păcate, la fel ca orice proces educativ, cere Timp…

(A consemnat: Diana Georgescu)