Marcel Vulpoi, Gramofon Wine: Vinul e doar un pretext pentru atingerea scopului important – să te întâlnești cu prietenii

Marcel Vulpoi este profesor la Academia de Studii Economice, este fondator al uneia dintre cele mai puternice companii de contabilitate, consultanța fiscală și financiară de pe piața românească (Vulpoi & Toader Management se “bate” cu multinaționalele) și, mai nou, acționar al unei crame boutique din Dealu Mare – Gramofon Wine. Are o perspectivă cuprinzătoare asupra economiei românești, o educație financiară și managerială mult peste medie și un sac cu poante. N-am cum să nu încep într-o notă optimistă, să ne mai descrețim frunțile, dar – dincolo de bancuri – discuția e una serioasă: despre noi produse și proiecte ale cramei și despre cum ar trebui să reacționeze antreprenorii din domeniu la această criză.

Publicitate
Ravago

– A trecut starea de urgență, a început cea de alertă – tot cu restaurantele închise. Mai ai chef de bancuri?

Charlie Chaplin spunea că “o zi în care nu ai râs este o zi pierdută”. Cam ăsta este și motto-ul meu. Dar să revenim la lucruri serioase – să vă zic un banc: “Un preot, după slujbă, iese din biserică și vede pe jos o sută de lei. Se uită la ea, se gândește că este păcat și se întreabă retoric: <<Oare ce-ar fi făcut Iisus?”>> Și răspunsul i-a venit natural: a transformat-o în vin!”

Publicitate
IPPU

Un vin desert, două noi cuvee-uri și un proiect deocamdată secret – dar unic – de la Gramofon Wine

– Se mai “învârte placa” vinului, cu întreaga industrie HoReCa închisă? Mai ales la Gramofon mă interesează – căci voi abia erați la început de drum acolo.

Am mai spus eu într-un articol că în limba chineză cuvântul criză se traduce prin două simboluri: traduse separat, unul înseamnă unul pericol iar celălalt oportunitate. Pentru Gramofon, această criză înseamnă o oportunitate. În industria vinului, acum, este exact ca la Formula 1: a avut loc un accident și a intrat safety-car-ul pe pistă și practic toți concurenții se aliniază din nou la start. În toată această perioadă, lucrurile au mers foarte bine și am plantat niște semințe care vor înflori în viitorul foarte apropiat.

– Cum pregătești crama pentru viitor în perioada asta? Care sunt scenariile pe care le ai în vedere și cu ce produse le abordezi? Se schimbă ceva în portofoliul vostru?

Tot ce pot spune la acest moment este că pregătim câteva surprize – sper eu că plăcute. În maxim trei luni vom demara un proiect unic pe piața românească a vinului. În ceea ce privește portofoliul de produse, în curând vom lansa primele două cuvee-uri ale cramei noastre și un vin desert destul de neobișnuit. Rezultatele degustărilor făcute până acum sunt extrem de promițătoare… după cum bine știi. 😊

Multora din vin termeni economici ca EBITDA, worst case scenario sau yield le par orașe din Țara Galilor. Orice criză are și un efect sanitar

– Se discută tot mai mult despre ajutorarea de către stat a companiilor – voi cum stați din punctul ăsta de vedere? Aveți dificultăți, aveți nevoie de ajutor?

Cred ca o să bat recordul spunând două bancuri într-un interviu, dar ce se întâmplă acum cu toți “antreprenorii” care se uită la Guvern ca la Arca lui Noe îmi aduce aminte de cetățeanul care se ruga în fiecare zi la biserică să câștige la lotto și, după un an, îi apare Dumnezeu spunându-i: “Dar cumpără-ți și tu un bilet!”. 

Revenind la întrebare, eu chiar nu înțeleg cum poți să vii la două-trei luni după ce te băteai cu cărămida în piept spunând că ești cel mai mare și cel mai tare să te vaiți spunând că fără ajutor de la stat dai faliment. Vechiul slogan “Prin noi înșine!” a fost dat uitării. Aici bănuiesc eu că este vorba și de o educație financiară precară a multor “investitori”, care chiar nu au un plan B și care timp de ani întregi nu au făcut absolut nimic diferit, aplicând aceeași “rețetă” pe care o aplică toată lumea. Pentru mulți, termeni precum “worst case scenario”, EBITDA, yield, reziliență, par orașe din Tara Galilor.

Acțiunile comune sunt foarte importante. Acum, toți “au înghețat pe picioare”. Unele crame vor da bir cu fugiții, iar viitorul va fi al celor care luptă

– Riști o “profeție” referitoare la piața vinului pe un an și pe 5 ani? Te întreb ca antreprenor și economist cu activitate de predare în sistemul universitar de profil.

Mereu am spus faptul că orice criză are și un efect sanitar. Te rog să îmi spui de un demers făcut de o cramă care să te fi surprins plăcut în această perioadă. Nu vorbesc aici de inovație, Doamne ferește, ci doar de o tentativă de a face ceva diferit. Se spune că și oamenii și animalele, în fața unei crize, reacționează prin prisma celor trei F. Primul F este freeze (“îngheață pe picioare”, în cazul nostru – nr), al doilea este fly (dau bir cu fugiții – nr), iar al treilea este fight (luptă – nr). În industria noastră am văzut numai freeze, până acum. Părerea mea este că în scurt timp o să vedem mulți fly, iar viitorul va fi al acelora cu fight. Industria vinului trebuie să înțeleagă faptul că – prin fărâmițare și “lonely runners” (alergători de unul singur – nr) – puțini vor supraviețui. De aceea, din prima clipă ți-am spus că proiecte ca Dealu Mare DOCG constituie viitorul. Dacă acest demers nu va fi făcut în mai multe regiuni, atunci cred că multe crame vor fi cumpărate de investitori străini și o să ajungem ca la Dacia: ne mândrim că e românească, dar e a… francezilor.

– Se vorbește mult zilele astea despre “să cumpărăm local”, ca să ajutăm economia și societatea. Cum se aplică la vin și ce valoare are discuția? Mai beau oamenii vin, dacă nu mai sărbătoresc împreună?

Motivul pentru care am investit în industria vinului este tocmai cel legat de latura socială și latura de noblețe. Nu sunt un mare conaisseur și nu am ifose pe tema asta, dar când am fost la un wine bar în Austria și toți știau de Feteasca neagră și că vinurile românești sunt ”amazing”, chiar am simțit că este o oportunitate foarte puțin sau deloc exploatată. Pe de altă parte, mulți români beau vinuri străine care sunt trendy, că au auzit ei că sunt bune – eventual cu cola. Trebuie să facem o medie între cele două abordări și să fim realiști, după părerea mea. Vinul este de multe ori doar un pretext pentru scopul mult mai important – și anume acela de a te întâlni cu prietenii sau cunoscuții, iar dacă este și românesc și mai este și bun totul e minunat!