Marian Ivănescu, Alira: Suntem încă la început în înțelegerea terroir-ului nostru

De la ideea că abia începem să înțelegem terroir-ul autohton și specificul vinurilor în funcție de zona din care provin a pornit demersul nostru de a publica o serie de articole care să evidențieze publicului nostru importanța terroir-ului în producerea și promovarea vinului.

La evenimentul organizat de revista noastră la Constanța – ”Vinul.ro & bucate dobrogene” – vinurile înscrise de crama Alira în concursul derulat în prima zi au obținut punctaje fruntașe, clasându-se chiar pe primele două locuri la categoria roșii. Am stat de vorbă cu Marian Ivănescu, director general la Alira, despre importanța “terroir”-ului și uniformizarea evaluărilor internaționale. Totodată, ne-a împărtășit viziunea lui despre demersul Vinul.ro de a promova regiunile României prin evenimente similare celui de la Constanța, care să familiarizeze oamenii cu specificul gastronomiei și vinurilor din fiecare zonă. 

La Alira, maturarea strugurilor este avansată, generând note de fructe foarte coapte, cu taninuri moi, deloc agresive

– Ce caracterizează, după părerea voastră, terroir-ul (chiar în sens de microclimat și soiuri) locurile unde aveți voi plantațiile de viță de vie și cum se regăsesc aceste caracteristici exprimate – olfactiv și gustativ – în vinurile Alira?

Relieful predominant este relief de platou, ce alternează cu zone cu altitudine scăzută, cu sol caracterizat prin fragmentare, înveliş loessic și un climat continental, propice culturilor de viță de vie, cu precipitații anuale în sezonul de vegetație cuprinse între 212 și 257mm. Cred însă că principala trăsătura particulară vine din microclimatul creat de luciurile de apă din apropiere. Vorbim aici de lacul Oltina și Dunărea veche, care au “domolit” puțin dinamica fenomenelor extreme din regiune, nu puține fiind situațiile când dealul nostru din Aliman se scaldă în raze de soare, în vreme ce la orizont, dealurile îndepărtate erau spălate de ploi torențiale sau marcate de fenomene extreme, precum grindina. 

Dincolo de asta, expunerea prelungită la soare și diferențele mici dintre temperatura zilei și cea a nopții, duc la un grad de maturare avansată a strugurilor, așa cum ni-i și dorim, ceea ce olfactiv se traduce în note de fructe foarte coapte, gemuri uneori, iar gustativ în taninuri moi, rotunde, deloc agresive, însă prezente la un nivel ridicat.

Nu neapărat noile tehnologii uniformizează gusturile, ci normele concursurilor internaționale   –

– Cât de importante mai sunt noțiuni precum “terroir”, “natural”, “tradițional” în conceptul vinurilor Alira? Dar în ceea ce privește promovarea vinului, în general, având în vedere că asistăm (nu doar în România) la o uniformizare a gusturilor vinurilor, sub efectul noilor tehnologii?

Despre terroir și influențele sale în vinurile noastre, uneori apreciate mai mult, alteori mai puțin, am amintit mai sus. Alături de aceste influențe, lucrările făcute în mod tradițional în vie (numeroase lucrări manuale de întreținere, recoltat manual în lădițe de 10Kg etc.) se îmbină cu tehnici moderne de vinificație (selectarea boabelor, etape de vinificație ce au loc în deplin control al temperaturii, tehnici moderne aplicate, uneori chiar experimental etc.). Rezultatul la care ajungem este unul pe care ni-l asumăm ca stil, este ceea ce urmărim, însă perfectibil de la an la an, ceea ce și încercăm să facem în ultimii ani și de aici încolo. Putem spune că suntem încă la început în ceea ce privește înțelegerea terroir-ului nostru și a modului în care soiurile cultivate se comportă în aceast context.

Despre uniformizarea gusturilor vinurilor cred că nu neaparat noile tehnologii o produc, ci mai degrabă uniformizarea normelor de evaluare și degustare în concursurile internationale, fără a ține cont de particularitățile terroir-ului regional sau de contextul pieței nationale. De aceea, aplaud inițiativa voastră de a lansa o sesiune de degustări concurs axataăpe regiuni.

La Alira, nu ignorăm nici tendințele piețelor internationale, nici uniformizarea metodelor de punctare și degustare, însă dorim să ne păstrăm anumite particularități, care ne-au creat deja o audiență selectă în piețele interne și internaționale. Consider că exprimarea terroir-ului, precum și păstrarea unor metode particulare de vinificație, consolidează brand-ul nostru, iar an de an, având această bază, încercăm să îmbunătățim pas cu pas vinurile pe care le producem.

   – O evaluare sinceră asupra demersului nostru privind promovarea vinurilor dobrogene? Dar asupra altor acțiuni similare?

Am crezut și am afirmat și în alte ocazii că vinurile trebuie degustate ținând cont de particularitățile de terroir, în primul rând, iar apoi, mergând în profunzime, chiar de stilul fiecărui producător. Îți dai seama cum ar arăta peisajul autohton dacă toți producătorii ar încerca să facă vinuri identice, rămânând doar exercițiul încercării de a atinge perfecțiunea celor 100 puncte… Plictisitor, aș spune. Fiecare dintre noi trăiește momente diferite, stări diferite și implicit are dorințe și așteptări diferite de la vinul pe care îl alege într-o zi, chiar dacă am restrânge alegerile sale la un singur soi. 

Așadar, mozaicul acesta pe care il compunem noi, producătorii, prin terroir, stil și abordări diferite în piață, cred că oferă consumatorilor opțiuni variate și potrivite oricărui moment în care alege să se bucure de un vin.

 Viziunea mea este că peste ani, consumatorul să comande un vin în deplină cunoștință de cauză, înțelegând impactul terroir-ului asupra vinului, dar și a stilului fiecărui producător, creându-i astfel cunoștințele necesare în a alege și degusta vinul dorit (mai lejer sau mai corpolent, mai fructat sau dominat de note de baricare diferențiate conform butoaielor alese diferit de fiecare producător în parte, mai tânăr sau mai matur etc.). Acest lucru nu este posibil fără inițiative de genul celei pe care tocmai ați început-o, unde se explică terroir-ul și tradițiile gastronomice locale, ajutând astfel și la înțelegerea culturii regionale, alături de stilurile abordate în vinificație, diferențiate prin prezența și participarea producătorilor de vin locali. 

Astfel, cititorii revistei Vinul.ro, online sau offline, vor putea avea prime impresii despre fiecare regiune, urmând, sper eu, ca prin participări la viitoare degustări, târguri etc. să înțeleagă altfel vinurile întâlnite, având în memorie aceste trăsături de terroir și obiceiuri regionale, ajungând în situația de a putea asocia corect vinul cu așteptările și dorințele lor.

Scopul Vinul.ro nu este de a crea ierarhii, ci de a ajuta iubitorii de vin să înțeleagă

– Având în vedere că două dintre vinurile voastre roșii s-au situat pe primele 2 locuri în categoria lor la evaluarea organizată de Vinul.Ro la Constanța în 14 iunie, consideri că ar fi fost mai bine să comunicăm toate rezultatele și ierarhiile rezultate în urmă degustării? Sau e mai bine că nu am făcut-o?

Desigur că ne mândrim și ne bucură nespus pozițiile și mai ales punctajele obținute, însă cred că scopul acestei inițiative nu este acela de a crea ierarhii, ci mai degrabă de a ajuta iubitorii de vin să înțeleagă particularitățile și oferta fiecărei regiuni în parte. Observ în piață o abundență de medalii și recunoașteri obținute în diverse concursuri și degustări, însă sunt de părere că nu facem altceva decât să creăm confuzie în rândul consumatorului. Spun asta pentru că același vin, degustat și punctat în concursuri diferite, va obține rezultate diferite și mă tem că acest lucru, natural și normal de altfel, creează în conștiința consumatorului confuzie. Într-un final, consumatorul nu cumpără medaliile sau clasamentele, ci vinul. Iar vinul, într-o manieră subiectivă, îi va fi pe plac sau nu, în corelație directă cu momentul la care degusta vinul, precum și cu valoarea de piață a vinului respectiv.

Dacă veți face publică ierarhia sau nu, ține de abordarea și dorința voastră, ca organizatori, însă pentru mine, motivația participării noastre a fost strict legată de prezentarea vinurilor Alira ca produs dobrogean, în contextul acesta cu vânturi fierbinți, însorit și uscat, particular Dobrogei. Te rog să îmi permiți să transmit felicitări tuturor cramelor participante, dar și celor care nu au participat, pentru eforturile pe care fiecare dintre noi le depune în fiecare zi în încercarea de a oferi consumatorilor vinuri de o calitate tot mai bună.

   – Pregătim un nou eveniment de promovare la hotelul Ibis din Constanța – de data asta atât pe peluza din fața hotelului cât și în bar și pe terasă, cu ocazia Zilei naționale a gastronomiei și vinurilor din România, în 5-6 octombrie. Veți participa?

Dorința există, rămâne să vedem la momentul respectiv dacă și particularitățile perioadei (plină campanie de recoltare, perioadă intensă de vânzări) ne vor permite să fim prezenți, din punct de vedere logistic. Este o perioadă agitată pentru toți producătorii, însă sper să găsim resursele necesare pentru ca alături de vinurile prezente să fie și un reprezentant al cramei.

   – Ce ați dori să știe un consumator despre Alira după participarea la astfel de evenimente sau după o campanie de promovare a brandului?

Încă de la începuturile mele aici, am pus un mare preț pe familiarizarea consumatorului de vin cu stilul nostru de vinificație. În continuare, chiar dacă de la un vintage la altul căutăm să îmbunătățim vinurile pe care le lansăm, îmi doresc să fac cât mai popular stilul nostru, pentru a ajuta consumatorul să aleagă vinul potrivit așteptărilor sale. Nu pot face asta fără participarea la astfel de evenimente sau fără organizarea a cât mai multor degustări Alira, în locațiile partenere. Mă bucur să constat abordări similare și la colegii mei, fiindcă împreună ajutăm la calibrarea și evoluția consumatorului român de vinuri. Pentru încă o dată, felicitări vouă cât și producătorilor din peisajul românesc. Cred că împreună ne străduim să aducem un foarte mic și modest plus în educația consumatorilor de vin din întreaga țară. Sper să și reușim, pas cu pas.