Marirea si decaderea vinului PREMIAT

Este de ajuns o privire pe rafturile de vinuri ale supermarketurilor ca sa realizezi, si asta fara sa fii specialist, ca cel mai „popular” nume de vin folosit de producatorii romani este cel de Premiat. Mostenire a sistemului comunist, aceasta marca si-a pus atat de adanc amprenta asupra mentalului colectiv incat, de mai bine de 15 ani incoace, a inceput sa fie folosit de catre multi dintre producatorii autohtoni ca mijloc de „momire” si manipulare a gusturilor publicului. Putini stiu insa ca datorita marcii „Premiat”, vinul romanesc a avut parte de o importanta „schimbare la fata”, de o emancipare, intr-un moment de „tresariri” occidentale ale conducatorilor comunisti.

Publicitate
Oprisor

Marca Premiat a aparut la mijlocul anilor ’70, din dorinta conducerii socialiste de a da poporului roman Pepsi. „Romania incerca o deschidere catre statele din vest. In acest context, Intreprinderea de Comert Exterior Vinexport semna un acord de barter cu firma Pepsico Wines and Spirits, prin care exporta vinuri sub marca Premiat, si ulterior Dacia Cotnari, si primea la schimb concentrat de Pepsi Cola, care era imbuteliat apoi aici. Un acord similar a avut si Bulgaria, care exporta vinurile sub marca «Trakia»”, povesteste Dan Muntean, directorul general al Cramelor Halewood, unul dintre membri conducerii Vinexport la acea vreme.

Contactele Romaniei cu Statele Unite in domeniul vinurilor, fusesera deschise cu ceva timp inainte de 1975, de catre John Vintila, roman care dobandise cetatenie americana si care, potrivit profesorului Valeriu Stoian, „reusise sa dobandeasca exclusivitate cu vinul romanesc pentru piata americana. O mare prostie, deoarece importa putin si bloca o piata imensa”. Si din cauza acestui motiv Vintila a fost „dat la o parte”, contractul cu Pepsico fiind considerat de catre guvernul din acea vreme de importanta nationala.

Publicitate
Caloian

Acordul de vanzare a vinurilor romanesti pe piata Statelor Unite s-a realizat printr-o divizie a Pepsico, Monsieur Henri Wines, iar vinurile respective purtau pe etichete alaturi de marca, distinctia „Monsieur Henri Selection“. Primele vinuri care au intrat in gama Premiat au fost „Premiat Tarnave Castle”, „Premiat Dry Riesling”si „Premiat Sauvignon Blanc” de la Jidvei si „Premiat Pinot Noir” si „Premiat Cabernet Sauvignon”, furnizate de catre ICVV Valea Calugareasca. „Mai tarziu, Murfatlar a adaugat Premiat Chardonnay, defunctul Videlmar Urlati Premiat Merlot, iar Cotnariul, in cantitati mici, Dacia Cotnari. O perioada scurta de timp s-a livrat si vin spumant, metoda Champenoise, produs de Zarea Bucuresti. De-a lungul timpului, mai multi producatori romani au livrat in SUA sau catre alte destinatii vinuri sub marca Premiat, cum ar fi Vincon Vrancea, SCV Blaj, Vinalcool Prahova”, mai afirma Dan Muntean.

Calitate pentru export

Vinurile Premiat erau selectate cu grija de catre cumparatorul american dintre cele mai bune produse in Romania. Potrivit surselor care au activat in Vinexport, cele mai bune vinuri erau aduse din toata tara si erau in final cupajate si prezentate cumparatorului american, care facea alegerea finala. „Vinurile erau controlate o data pe an de catre Nicholas Baeza, un chilian, seful controlului de calitate al diviziei Monsieur Henri Wines. Ne vizita anual, controla vinurile si dadea niste indicatii pe care trebuia sa le urmam”, povesteste Vasile Sava, fost angajat al Vinexport, specificand ca in acea perioada vinul imbuteliat reprezenta aproximativ 10- 15% din valoarea de export, restul fiind vin vrac, „iar vinul care mergea in SUA era cam 80% din vinul imbuteliat”.

Expertiza partenerului american nu s-a reflectat numai in calitatea vinurilor, ci si in modul de prezentare a etichetelor. Acestea au fost create in SUA si aveau ca elemente ilustrative motive traditionale romanesti precum „cocosul de la Horezu” si ulcioarele de lut, sau cladiri importante precum Castelul Bran, Cazinoul din Constanta sau Castelul Cetatea de Balta de la Jidvei. De-a lungul timpului aceste etichete au suferit cateva restilizari si modificari, unele ajungand la formele cunoscute astazi. Dan Muntean explica: „Ulterior, pasarea care aparea pe ulciorul de pe eticheta a fost stilizata tot de americani si asa a aparut faimoasa «Pasarica», care mai supravietuieste si acum pe unele etichete Premiat. Spre final, ultima stilizare a fost facuta cu un fond negru si litere aurii, care si ea mai exista si azi pe piata din Romania.”

Obligati la progres

La sfarsitul anilor ’70, inceputul anilor ’80, tehnologia in vinificatie in Romania nu era una foarte avansata si existau foarte putine firme de stat cu posibilitati de conditionare si imbuteliere a vinurilor in conditii decente. Astfel, ca s-a dat o adevarata lupta intre diferitele crame – fie ca apartineau de Departamentul Agriculturii de Stat (IAS-uri), fie ca faceau parte din Centrala Viei si Vinului (Vinalcool-uri) sau ca erau statiuni de cercetare – pentru pozitia de furnizori pentru piata americana. „Cele care puteau, le «luau fata» si efectiv vinurile celor care nu puteau face asta, dupa principiul ca «tot ce e mai bun merge la export»”, isi aduce aminte Dan Muntean. Conform mai multor surse, IAS-ul Murfatlar a fost dotat chiar cu o linie de imbuteliere de ultima generatie, dupa ce a castigat un „concurs-licitatie” pentru producerea soiului Chardonnay.

Exigentele companiei american au fost cele care au obligat partea romana sa investeasca in crame si in modul prezentare a vinurilor, investitii care probabil ar fi fost facute mult mai tarziu. Deoarece fiecare soi trebuia sa fie imbuteliat in sticle specifice (Cabernet Sauvignon in sticle de tip Bordeaux, Pinot Noir si Chardonnay in sticla Burgund), au inceput sa se produca sticle de acest fel la fabrica de la Medias. „Pare simplu atunci, dar pe vremea aceea nu se importau butelii de sticla, deci industria romaneasca a inceput productia de sticle Bordeaux si Burgund numai datorita pretentiilor clientului american. Primele capsule termocontractibile au aparut in Romania din acelasi motiv.Inainte se foloseau capsule de plumb sau se inmuia gatul sticlei in ceara”, mai spune Dan Muntean.

Brand aspirational, ieri…

La sfarsitul anilor ’80, vinurile Premiat au inceput sa fie importate in Marea Britanie de catre Halewood Vitners si in Olanda, prin Koniklijke Cooymans. In 1990, aceste doua companii, impreuna cu Vinoroman din Germania si Rumaensk Vinimport (in prezent proprietarul firmei Vinvico din Constanta) au pus bazele firmei Vinexport Trading Company, prima firma privata in domeniul vinurilor din Romania. Aceasta a continuat mai multi ani sa exporte vinurile Premiat in SUA firmei Sazerac din Louisiana, care anterior preluase divizia Monsieur Henri de la Pepsico.

La fel ca si in cazul multor produse care mergeau spre export in perioada comunista, vinurile imbuteliate sub marca Premiat ajungeau sa fie vandute si pe piata Romaniei, fie din cauza ca unele loturi erau refuzate de catre client, fie prin unele „scurgeri” de stocuri de la producatori. Atat prezentarea cat si calitatea vinurilor au dus la formarea in randul consumatorilor a unei imagini aspirationale. Succesul acestei marci s-a perpetuat de-a lungul timpului, astfel ca, dupa ’89, mai multi producatori au inceput sa o foloseasca pentru vinurile lor fara sa mai tina cont de proprietarul ei de drept.

…astazi, marca entry level

Marca este proprietatea Cramelor Halewood, protejata in majoritatea tarilor din lume, mai putin in SUA unde este inca proprietatea Sazerac. Multi producatori au preferat sa imite decat sa isi produca o marca proprie. Prin aceste imitatii, de multe ori de calitate indoielnica, marca s-a erodat si a intrat in zona entry-level, zona din care ar putea fi scoasa cu putin efort, pentru valoarea nostalgica pe care o are pentru multi din consumatorii romani”, sustine Dan Muntean. Aceeasi parere o impartaseste si Dan Boboc, presedintele Asociatiei Degustatorilor din Romania, care este de parere ca Premiat a devenit „o reprezentare mentala datorita vinurilor valoroase care au fost comercializate sub acest nume. Faptul ca s-a perpetuat acelasi brand, cu aceeasi grafica, dar cu vinuri proaste, nu a facut decat sa-l duca in desuet. Omul daca vede cuvantul Premiat, crede ca este un vin bun. Tine mult si de nivelul de educatie si de lipsa de finantare”.

Astazi vinurile Premiat au o prezenta consistenta din punct de vedere cantitativ, pe rafturile din Romania, dar nu la fel de bine stau din puncte de vedere valoric. Numai in hypermarketurile Cora, conform datelor oferite de Simona Sahin, responsabil de sortimentatie al departamentului de marketing Cora Romania, se vand 36 de etichete sub numele de Premiat, produse de diversi producatori, la un pret mediu de 5,8 lei. Acestea reprezinta 7,5% din cifra de afaceri realizata din vanzarea vinurilor romanesti si 12,5% din volumul de vinuri autohtone comercializate de lantul comercial.

PREMIAT SAUVIGNON BLANC 2010

A Monsieur Henri Selection
DOC-CMD Jidvei, 12% vol. alc., demisec
Producator: Jidvei
Aromatic sta binisor, aducand alaturi de nota minerala, bine integrata intre tonurile florale, si un pic de Muscat. Gustul popular, de para nu foarte coapta, are o textura usor cretoasa. Aciditatea este foarte ridicata, aproape metalica, pe final venind cu coaja de grapefruit si carcel de vita.
Punctaj: 71 de puncte

PREMIAT TAMAIOASA ROMANEASCA 2008

DOC-CMD
11% vol. alc., demidulce
Producator: Vincon Vrancea
Arome dulci, interesante, de flori de tei uscate, cu un pic de miere. Gustul in schimb este destul de subtire, de gutui si miere, cu unele senzatii amarui. Nu are greutate si nici nerv, aciditatea iese usor in evidenta pe final.
Punctaj: 71

PREMIAT 2009

DOC-CMD Murfatlar
12% vol. alc., demisec
Producator: Murfatlar
Are o culoare aurie, usor inchisa si un nas neutral, cu note de mar caramelizat si frunze uscate. Atacul vine cu senzatii dulcege, dupa care vinul se prezinta subtire, usor obosit, cu unele zvacniri acide. Nu este un vin pretentios, are o usoara reductie, dar este ajutat de zahar.
Punctaj: 70 de puncte

PREMIAT ETICHETA NEAGRA 2010

Vin produs in UE
12 % vol. alc., demisec
Producator: Murfatlar
Nu foarte intens aromatic, vinul are o mineralitate calcaroasa si impresii de petale uscate. Atacul pleaca cu senzatii dulcege si, cu toate ca aciditatea este echilibrata, vinul pare la sfarsit de drum. Este scurt, popular, cu un final simplu.
Punctaj: 69 de puncte

PREMIAT ETICHETA NEAGRA

IG Colinele Dobrogei
11,5% vol. alc., demisec
Producator: Murfatlar
Note mai inchise si incinse de fructe rosii coapte si brusture. Aciditate ridicata, cu note reductive ce se simt mai ales in gust. Este un vin subtire, cu un final astringent-acid.
Punctaj: 69 de puncte

PREMIAT DRY RIESLING JIDVEI 2009

A Monsieur Henri Selection
DOC-CMD Jidvei, 12% vol. alc., sec
Producator: Jidvei
Arome mai retinute, de polen, talc si flori uscate, cu o dominanta minerala. Gustul este acid, mineral, de mar verde, cu un final astringent-prafos, in care se simt niste tonuri de caise verzi si agrise. Are o linie de rustica si pare usor oxidat.
Punctaj: 68 de puncte

PREMIAT ROSU

Vin produs in UE
Producator: Vincon Vrancea
Culoare translucida, subtire si arome de lemn, tutun si brusture, care acopera notele de fruct. Gustul are senzatii dulci si o aciditate ridicata care nu se echilibreaza reciproc, facandu-l sa para subtire. Pe final devine granulat, vegetal.
Punctaj: 67 de puncte

PREMIAT SAUVIGNON BLANC 2010

A Monsieur Henri Selection
IG Dealurile Munteniei
11% vol. alc., demisec
Producator: Casa de Vinuri Zoresti
Foarte fad, cu note de flori uscate, atinse de niste arome vulgare. Gustul este subtire, apos, cu iutiri de mucegai. Pare sa aiba si un usor defect de dop.
Punctaj: 65 de puncte

PREMIAT CABERNET SAUVIGNON 2009

IG Terasele Dunarii
12% vol. alc., sec
Producator: Ostrovit
Aromatic este tipic, cu o nota ierbos-vegetala si cu o usoara migdala, dar are niste probleme de igiena. Gustul este dulce, neechilibrat de aciditate, cu un final astringent, in care se simt niste taninuri foarte prafoase.
Punctaj: 64 de puncte

PREMIAT FETEASCA NEAGRA 2009

IG Dealurile Munteniei
11% vol. alc., demisec
Producator: Casa de Vinuri Zoresti
Culoare stralucitoare, cu tente rubinii si arome reductive, care acopera notele de fruct. Are unele tonuri vulgare, care se simt si in gust. Finalul este foarte acru, cu unele senzatii dulcege. Pare ca a intrat in refermentare.
Punctaj: 63 de puncte