“Vin méthode nature” – un nou front în “războaiele vinului”? Cu Oana Stan, de la Domeniul Bogdan, despre interesul pieței pentru “terroir în formă pură”

După un deceniu de lobbying făcut de Uniunea Vinurilor Naturale din Franța, acest tip de produse a fost, în sfârșit, recunoscut formal de autoritățile franceze – sub numele de “vin méthode nature”, anunța TheDrinksBusiness.com în 2020. Importanța acestei noi categorii și impactul ei în piața mondială sunt lucruri asupra cărora e prea devreme să ne pronunțăm, dar e deja cert că “natural” este o caracteristică din ce în ce mai des invocată – și nu doar în domeniul vinului – de o parte tot mai numeroasă a omenirii. Preocuparea pentru “natural” devine diferențiator – autoasumat sau recunoscut social – al unor categorii tot mai diverse de consumatori.  Am încercat să aflăm mai multe despre situația de la noi din țară de la Oana Stan, Marketing manager la Domeniul Bogdan, unul dintre puținii producători de vinuri certificate drept “bio” și singurul “biodinamic” – o categorie chiar mai nișată decât bio (titlul și intertitlurile aparțin redacției).

Publicitate
DAGMAR

Cum definește legea franceză vinurile “metodă naturală”

Mai întâi, câteva precizări: potrivit legislației adoptate în Franța, ca să poată fi încadrate în categoria vinurilor produse după metodă naturală, strugurii trebuie să fi fost recoltați exclusiv manual, din plantații certificate ca ecologice și apoi vinificați numai cu  drojdii indigene, specifice regiunii respective. Următoarele practici sunt interzise în timpul procesului de vinificare: filtrare în flux încrucișat, pasteurizare rapidă, termovinificare, osmoză inversă. Până la 30 mg/l de sulfiți sunt permise în toate tipurile de vin. Pentru a face diferența între vinurile naturale care conțin sulfiți adăugați (doar în limita definită anterior) și cele care conțin doar sulfiții apăruți natural în timpul vinificării, au fost create două sigle care să le distingă. În fiecare an, o entitate externă trebuie să certifice că vinul îmbuteliat care solicită desemnarea de “vin méthode nature” este conform cu regulamentul.

Ce înseamnă piața de vinuri “bio” la noi? O categorie în permanentă creștere

– Oana, nu vreau să te întreb tehnicalități de producție, ci vreau să aflu de la tine care arată azi contextul vinurilor “naturale” – pe plan internațional și la noi. Ce ai observat și crezi că merită menționat despre: cum le văd achizitorii, consumatorii, cum sunt ele reflectate în mediul general de comunicare. Te rog să nu te referi doar la vin, dacă ai impresia că este o tendință mult mai vastă care influențează și vinul.

Publicitate
IPPU

Trebuie să recunosc că termenul adoptat de francezi nu este unul pe care eu să îl știu ca fiind introdus într-un cadru legislativ în România, dar mă bucur să văd preocupare în această direcție – una care crește an de an pe plan internațional. În final, fie că folosești termeni mai tehnici (Bio, Organic, Ecologic, Biodinamic) sau un cuvânt simplu, cum este Natural, referința este aceeași – respectiv “cât mai aproape de natură”. La noi, la Domeniul Bogdan, aceasta este de la început filosofia companiei – de a respecta principiile și ritmul naturii. Ne asumăm recolte mai mici decât în viticultura convențională, deoarece credem – știm, de fapt! – că acest mod de cultivare permite “terroir”-ului (ansamblul specific microclimatic, de sol și de floră & faună locală) să se exprime din plin. Rezultă arome autentice și vinuri cu personalitate distinctă, cu un vădit respect față de natură. Îmi permit să îl citez pe Dr Leonello Anello – consultantul Domeniului Bogdan în culturi biodinamice: “Dacă vedem o pădure, ne întrebăm cine a udat-o, cine a fertilizat-o? Nimeni! Totul a făcut natura, fără ajutorul nimănui. La fel se întâmplă și cu vița-de-vie. Nu folosim substanțe chimice, doar ascultăm natura. Viile noastre se hrănesc doar cu ceea ce pământul și cerul oferă, cu ploile care le udă, iar gerul și căldura le sculptează. Viței-de-vie nu îi lipsește nimic și, veți vedea, nici vinului! Când îl veți bea, veți întelege, cu siguranță, ce înseamnă agricultura biodinamică.” Nu este prima data când il citez pe Leonello, dar el scoate mai bine în evidență esența “naturalului” așa cum o vedem noi.

„Frunzulița verde” este semnul certificării bio, una tot mai căutată de consumatorii preocupați de natură și sănătate. „Biodinamica” modernă presupune condiții și măsurători de laborator chiar mai severe decât certificarea „bio”

Legat de “percepția pieței” – din partea revânzătorilor și a consumatorilor finali – pot să remarc un trend pozitiv, reflectat atât în achizițiile făcute de la noi cât și în vânzările de căte parteneri spre clientela lor. Consumatorii devin pe zi ce trece tot mai sensibili la argumente precum bio, natural, artizanal, tradițional – și nu doar în domeniul vinurilor, ci în toate tipurile de  produse. Într o lume a hranei industrializate, naturalul devine un lucru de dorit. În general, în viața de zi cu zi, căutam lucruri sofisticate, când de fapt bucuria vine din lucrurile simple, provenite din strămoși și din natură. E un adevăr de care tot mai multă lume se convinge.

“Natural”? Dar avem și noi natural, în România!

– Se poate spune că – după “vinuri de Lume veche” și cele “de Lume nouă” – categoria “vinuri după metodă naturală” are șansa să fie una fundamentală, adică una de sine stătătoare, în care nu mai contează originea și nici soiul sau stilul de vinificare, ci preponderent această caracteristică?

Uitându-mă la ceea ce presupune “natural” în legislația franceză, observ că la Domeniul Bogdan acest mod de a obține vinuri face parte dintr-o categorie fundamentală, dar pe care noi o numim conform certificării noastre – Biodinamică. Aceasta presupune urmatoarele:

– strugurii sunt obținuți prin procedee agricole care nu au folosit – în afară de sulfat de cupru de mină, natural (lucru important pentru noi) – nicio substanță de sinteză. Și cu atât mai puțin substanțe modificate genetic. Într-un cuvânt, NIMIC;

– dezvoltarea vițelor și a strugurilor s-a făcut pe soluri fertilizate prin păstrarea unui echilibru biologic natural – în care coexistă o diversitate mare de plante și insecte specifice zonei și în care intervențiile umane se limitează la lucrările mecanice specifice;

– vinul a fost obținut din acești struguri fără utilizarea vreunei drojdii selecționate, bacterii, enzime sau a altor biotehnologii în afara celor naturale și specifice zonei, în vase care continuă dezvoltarea naturală a vinului, respectiv lemn și beton alimentar care permit microoxigenarea necesară etapelor de dezvoltare până la vinul finit.

Așa cum am mai spus, prin cumularea procedurilor de mai sus, vinurile produse în manieră biodinamică sunt o reflecție fidelă a locului și soiului din care sunt provin – și cred că, de fapt, asta înseamnă “terroir” într-o formă pură.