Cea de-a doua editie a “Diamond Club Art & Wine”, un eveniment marca George Moisescu, a adus in fata publicului de la Athenee Palace Hilton o serie de vinuri absolut neobisnuita, importata de catre Cramele Recas de la gigantul italian Masi.
Printre minotaurii fantasmatici pictati de Alexandru Radvan si cantarile Nightlosers – care au facut ce au stiut ei mai bine, adica au facut lumea sa zambeasca si picioarele sa se zbantuie pe sub mese – maestrul Sergiu Nedelea, somelierul serii, a prezentat sapte vinuri si – Doamne ! – toate sapte…
Neobisnuita alinierea, spuneam, pentru ca «probele» aduse spre degustare fac parte din trei categorii deosebite: doua argentiniene, fabricate cu know-how italian, patru Amarone pur italiene si un Recioto «desert» de peste 70 de grame de zahar per litru. In ordinea degustarii :
– Masi Tupungato: un vin alb, periculos pentru iubitorii genului, construit din Pinot Grigio si Torontes. Desi ar trebui, ca vin nou, sa fie foarte sprinten si viu, lasa mai degraba impresia de matur si asezat, dar pacatuieste prin viteza cu care dispare din pahar. Este genul de vin care nu se bea, ci curge. Nu exista exces, ci doar fluenta.
– Passo Doble : un vin in care se vede cel mai bine imbinarea dintre terroir-ul argentinian si stilul italian de fabricat vinuri. Este una dintre cele mai bune investitii «de seara», avand un raport calitate / pret rar intalnit pe piata. Fabricat din struguri Malbec si Corvina, cu dubla fermentare, surprinde mai ales prin faptul ca taria nu se simte nici un pic, catifelarea resimtita atat la nas, cat si pe limba fiind dovada ca se pot face vinuri tari, proaspete, si totusi fermecatoare.
– Costasera Amarone Classico: intrarea in categoria Amarone (aceasta denumire este rezervata exclusiv pentru regiunea Valpolicella, dupa modelul Champagne, Cognac sau Armagnac) s-a facut printr-un vin de exceptie, fabricat, ca toate Amarone, din struguri lasati «la uscat» pe rafturi de bambus, pana cand se ajunge la esenta dorita de producator. Pe vremea la care alti producatori deja scot vinul din butoaie si il trag in sticla, strugurii de Amarone abia sunt scosi din rafturi si trimisi la presat. Costasera este un clasic absolut prin eleganta pe care i-o da alchimia vinificatorului: Corvina, Rondinella si Molinara, in proportii perfecte, fara tarii deranjante, fara arome stridente, calm si curgator.
– Masi Campofiorin «Supervenetian»: un alt produs alchimic din Corvina, Rondinella si Molinara la care, in fermentatia secundara, se folosesc struguri semi-uscati, dupa o reteta proprie Masi. Este un vin cu putere si structura, care se desface in trepte si ramane surprinzator la fiecare inghititura, tipic italian, complex si provocator de discutii.
– Serego Alighieri – Vin fabricat de catre descendentii directi ai lui Dante, cu ajutorul Masi, dar care te duce mai degraba spre portile raiului. Are o doza de nehotarare, o tusa de «inca un pic», o jumatate de punct mai putin decat Campofiorin-ul, dar se leaga intr-un ansamblu coerent, este mai mult o poveste decat un pahar.
– Campolongo di Torbe Amarone: fara indoiala a fost marea vedeta a serii. Un vin care se poate puncta la orice ora cu peste 92 de puncte, lucrat cu meticulozitate pana in ultimul amanunt. Este un miracol ca, din cele 14.700 de sticle, s-au ratacit si prin Romania cateva exemplare, mai ales ca este un vin care ar trebui rezervat exclusiv cunoscatorilor. Cu marginile ruginii, un buchet misterios, care se desface incet, filozofic aproape, considerat de multi ca fiind cel mai elegant «cru» de la Masi, este un Amarone maturat in butoaie de cires, deci lipsit de aromele standard de vanilie ale stejarului, dar imbogatit cu nuante finale de pruna coapta si cirese amare.
– Amabile degli Angeli: sngurul vin dulce al serii, opusul lui Amarone (toate Amarone au avut intre 4 si 7 grame de zahar / litru, deci la limita superioara occidentala a lui «sec», fara sa ajunga la «demisec»), este «nectarul ingerilor daruit oamenilor». Fara sa am vreo inclinatie spre vinurile dulci, m-am bucurat ca exista un vin cu atat de mult zahar, dar atat de nederanjant. Departe de a fi «licoare de cucoane», vinul rezerva multe surprize celor care au puterea sa renunte pentru un moment la retetarul clasic.
Per total, un eveniment de nota zece, cu vinuri excelente, pe care orice juriu international le-ar clasa peste 85 de puncte. Un labirint de arome, gusturi si postgusturi pentru cei mai putini initiati, dar care sunt interesati sa cunoasca vinul, un deliciu pentru cunoscatori, o ocazie rara pentru colectionari dar, mai ales, o promisiune pentru piata romaneasca.