MD+RO=love?

In primavara acestui an, o misiune de producatori din Republica Moldova se va prezenta la Bucuresti in incercarea de a impresiona profesionistii si publicul din Romania prin calitatea vinurilor de la stanga Prutului. Desi detaliile exacte nu sunt cunoscute in acest moment, acesta este planul agreat cu sponsorii – agentia americana USAID responsabila pentru proiecte in Moldova, impreuna cu Black Sea Trade and Investment Promotion Programme. Dar nu despre sponsori e vorba acum, ci despre oportunitatea si oportunitatile unei astfel de actiuni demne de toata stima. Ca unul care a avut ocazia sa vada in actiune concreta USAID, inclusiv pentru promovarea vinului romanesc inainte de aderare, nu am nicio indoiala ca o astfel de actiune va fi bine organizata si benefica.

Prejudecati istorice, imagine deficitara Singurele semne de intrebare vizeaza capacitatea producatorilor moldoveni de a se ridica la nivelul eforturilor sponsorilor, atat inainte cat si dupa derularea misiunii de la Bucuresti. Caci e o mare diferenta intre a prezenta niste vinuri bune si a le vinde cu succes pe o piata. Astfel, dupa cum ne arata ultimii ani, vinurile moldovenesti – oricat de fratesti si bune ar fi – au de depasit unele probleme pe piata de la noi. In primul rand, au o imagine deficitara de tara – provenita partial din necunoasterea de catre consumatorul roman, partial dintr-o prejudecata ca tot ce vine din spatiul ex-sovietic sufera la capitolul calitate (prejudecata intarita si de declaratiile oficialitatilor rusesti, facute cu ocazia sistarii importurilor de vin din Moldova). In al doilea rand, exista un istoric de business insuficient de satisfacator pentru marii parteneri din Romania (la nivelul cifrelor semnificative). Intr-o perioada in care multi importatori si distribuitori de la noi nu mai stiu cum sa vanda vinurile pe care le au deja in portofoliu, este cu atat mai dificil sa convingi pe cineva sa-si asume greaua misiune de a prelua un portofoliu nou, marcat de minusurile de mai sus.

Necesitatea unei reprezentari locale

In cazul in care moldovenii vor trata piata romaneasca asa cum au facut-o pana acum – s-au prezentat frumos la targuri si au asteptat „precum fetele cuminti“ ca importatorii sa se imbulzeasca la negocieri – tot efortul va fi in zadar. Istoria a demonstrat ca nici chiar Basescu laudand vinul moldovenesc la televizor nu e de-ajuns ca sa aduca importatorii la masa negocierilor. Poate ca e cazul ca macar de aceasta data fratii de peste Prut sa inteleaga ca trebuie sa trateze Romania cu aceeasi seriozitate cu care au tratat Polonia, Cehia, Germania, China sau tarile baltice. E nevoie de stabilirea unor obiective ferme si realiste, masurabile, de pregatirea serioasa a intalnirilor, de argumente serioase in afara de calitatea vinului, dar si de investitii pentru a pune si sustine pe piata produsele. Sunt lucruri pe care moldovenii le-au facut in alte tari, dar nu si in Romania. Paradoxal, daca stai sa te gandesti ca diferentele minuscule dintre limba romana si cea vorbita in Moldova ar trebui sa faciliteze o intelegere aproape spontana asupra realitatilor romanesti, ca tara consumatoare dar si producatoare de vin. O solutie posibila – spun surse care cunosc atat industria moldoveneasca de profil cat si piata de la noi – ar fi aceea ca producatorii sa se uneasca si sa infiinteze sau sa sustina, pentru inceput, o agentie de reprezentare. Aceasta nu ar avea ca scop generarea de profit in sine (care determina o crestere a preturilor, prin adaosul practicat) ci rezolvarea birocratiei de import, aducerea de stocuri intr-un depozit din Romania, ulterior gasirea unor distribuitori si promovarea imaginii si a vanzarilor. Iar, un mare avantaj ar fi acela ca un astfel de proiect s-ar putea bucura cu siguranta si de sustinerea USAID. Cum in Romania, in ultimii ani, s-au facut progrese semnificative in domeniu, implicarea producatorilor moldoveni pe piata de aici ar mai putea reprezenta si un bun prilej de a se „antrena“ intr-un mediu concurential.

Cateva cifre despre vinurile moldovenesti

  • Potrivit unui studiu al Uniunii Oenologilor din Rep. Moldova, aceasta tara dispune de aproximativ 107.000 hectare de vita de vie (fara a lua in calcul si viile de mici dimensiuni de pe langa gospodariile private), avand cea mai mare densitate din lume a plantatiilor cu vita de vie (3,8% din suprafata totala a tarii si 7% din totalul suprafetei arabile).
  • Productia anuala de struguri este, in medie, de 290.000 tone.
  • Direct sau indirect, in acest sector sunt angajate cca 200.000 de persoane (aproape un sfert din totalul fortei de munca active).
  • Aproape 85% din totalul exporturilor se indreapta spre fostele republici sovietice (Ucraina, Rusia, Belarus, Kazahstan etc). Dintre tarile europene, cele mai importante destinatii de export pentru vinul moldovenesc sunt Polonia, Cehia, Germania si Romania (cca 1,1 milioane litri anual, totalizand aproximativ 2,2 milioane USD, in conditiile in care valoarea totala a pietei de vin din Romania este estimata intre 350 si 400 milioane Euro).
  • Cei mai mari exportatori moldoveni pe piata romaneasca sunt Vinaria Bostavan, Tomai Vinex, Cricova, Wine International Proiect (Garling) si Lion-Gri.
  • Potrivit unor surse, exporturile de vin reprezinta aproape 15% din Produsul Intern Brut al Moldovei.