… așa își începe Cosmin Reaboi, enologul cramei Viile Sudului Intevitt – Zimnicea, prezentarea în spoturile video educative pe care le puteți urmări online începând din această lună.
Deși nu și-a prea dorit rolul din fața camerei, noi am insistat, fiindcă îl știam pe Cosmin și am fost convinși că, prin sinceritatea și priceperea lui, este o persoană potrivită să povestească ”neinițiaților” despre câteva proceduri tehnologice de bază în producerea vinului, care să îi ajute pe aceștia să înțeleagă mai ușor ceea ce au în pahare. Căci despre acest lucru este vorba în campania inițiată de cei de la Crama Viile Sudului – Intervitt: apropierea de consumatorul final prin educarea și informarea lui, într-un mod prietenos. Fără limbaj de lemn și prezentatori care să îl intimideze pe acesta.
Noi credem că lui Cosmin i-a ieșit de minune, dar de acest lucru vă puteți convinge și singuri, urmărind scurtele filmulețe postate pe pagina de Facebook a producătorului și pe canalul de Youtube Vinul.ro:
În primul episod, enologul ne povestește despre baric și influența lui asupra vinului:
Multă lume se întreabă care este rolul alianței dintre lemn și vin. Baricul este butoiul de stejar de 225 de litri, care este cel mai răspândit în lume pentru maturarea vinului în butoaie de lemn.
Rolul baricului în evoluția unui vin este în principal micro-oxigenarea, care se face prin doaga butoiului. Prin micro-oxigenare are loc procesul de polimerizare a taninurilor. Aceasta înseamnă că, în timp, taninul se rotunjește, iar vinul după o perioadă de maturare în baric devine mult mai catifelat, mai rotund, mai suplu. Un alt beneficiu al maturării vinului în butoaie de stejar este complexitatea aromatică pe care vinul o capătă în urma acestui procedeu. Vinul poate căpăta diferite arome de la vanilie, ciocolată, cacao, cafea până la mentă și eucalipt.
Nu toate vinurile roșii se pretează învechirii în baric (și unele vinuri albe pot fi învechite în baric, dar majoritatea vinurilor albe se beau proaspete, fără a intra în contact cu lemnul). Un vin roșu care este prea subțire, care nu are extract suficient, care nu are o structură anume, nu va câștiga foarte mult prin învechirea în baric. Unele vinuri care sunt prea lejere, fără structură, riscă să își piardă prospețimea prin maturarea în butoaie de stejar.
Crama Intervitt Viile Sudului este cea mai sudică podgorie a României și deține un areal viticol de 365 hectare plantate cu Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrah (pentru vinurile roșii) și Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească regală, Riesling italian și Crâmpoșie (pentru vinurile albe), ponderea fiind de 60% struguri roșii și 40% albi. În ultimii ani, Intervitt a ținut să demonstreze că și o cramă mare poate produce calitate dacă își propune, acest lucru reflectându-se în rezultatele obținute la concursurile de profil. Astfel, Feteasca neagră Divinitas 2013 a fost multiplu premiată cu aur (la Premiile de Excelență Vinul.ro, IWCB, BIWC Sofia) și a obținut titlul de cea mai bună Fetească neagră în 2015, dar crama se laudă și cu alte medalii de aur și argint pentru vinuri precum Merlot 2013, Fetească Regală 2013, Crâmpoșie 2013, toate din gama Divinitas sau Chardonnay 2013 și Pinot Gris + Crâmpoșie 2015 din gama Nobilitas.
