O revelație dobrogeană: Primordial organic, pe trend biodinamic

Articol publicat în ediția tiparită cu nr. 127, în cadrul Dosarului Dobrogea 2019

Spre marea surpriză a organizatorilor, un Chardonnay românesc certificat “organic” s-a clasat pe primul loc la concursul de vinuri dobrogene derulat la Constanța în 14 iunie 2019. “Românesc” e un fel de a spune, căci doar pământul de sub el e românesc: viticultorul este italian iar vinificatorul este francez. E Primordial, de la Domeniul Bogdan – și este, cred, pentru prima dată când un vin astfel certificat depășește nivelul de calitate caracterizat de obicei drept “aaa, daa, interesant, ce înseamnă asta organic”.

Am căutat să aflăm mai multe detalii despre Chardonnay-ul Primordial de la Oana Stan, marketing manager – mai ales că și o Fetească neagră purtând aceeași denumire și certificare a obținut un punctaj de top.

– Cum s-a născut Primordialul Domeniului Bogdan ?

Am căutat o soluție care să așeze vinul românesc făcut în Dobrogea în linie cu multe alte vinuri apreciate internațional. Și am găsit-o: un vin foarte bun, biologic, care poartă semnătura lui Philippe Cambie. Cu siguranță vom participa cu acest vin la concursuri și nu am niciun dubiu că vom aseza medalii în panoplia noastra.

– Doar Chardonnay și Fetească Neagră sunt “Primordiale”? Sau mai sunt și altele?

Gama Primordial include in acest moment doar cele două vinuri, apreciate și în concursul de vinuri dobrogene (Chadonnay și Fetească Neagră). În planul nostru, al producătorului, era și un rose, dar Philippe Cambie, oenologul sub a cărui semnătură sunt aceste vinuri, a decis să lansăm anul acesta doar pe alb și roșu. La anul, în primăvară gama va fi completă.

Viile Domeniului Bogdan, cultivate după principiile agriculturii biodinamice

– Cât de “primordial” este viticultorul, cât este vinificatorul – și cum se regăsesc aceste “primordialități” în aromele și în gustul vinurilor “primordiale”? Și nu, nu mă mulțumesc cu “texte de PR” de genul “aroma soarelui’, “muzica pământului” și “strălucirea lunii” – vreau, ca simplu consumator, o descriere onestă, pe care s-o poată recunoaște oricine, când gustă vinul.

Oana Anton, marketing manager la Domeniul Bogdan, ne explica succesul gamei Primordial

Cred că atât viticultorul, cât şi oenologul sunt “primordiali”. E o altă formă a vechii paradigme “Oul sau găina?”. Să le luăm pe rând.

Am ales să cultivăm toate viile noastre după principiile agriculturii biodinamice – sistemul de cultură cu cea mai accentuată abordare holistică. Adică considerăm via un organism viu, care trebuie să fie în deplină armonie cu tot ce îl înconjoară. Viticultura biodinamică garantează respectul pentru natură, îmbogățind solul și promovând viață, aducând sănătate și stare de bine tuturor părților implicate: sol, plante, animale, oameni și mediu înconjurător.

Această metodă de cultură permite terroir-ului să se exprime prin dezvoltarea de arome autentice și prin producerea unor vinuri cu personalitate.

Cercetările și experimentele recente confirmă faptul că aceasta este calea optimă de a obține viță de vie cu o vitalitate foarte bună, mai echilibrată și mai sănătoasă, având ca rezultat o calitate mai bună a strugurilor și prin urmare, vinuri mai bune. Viticultura biodinamică dă posibilitatea terroir-ului să se exprime prin dezvoltarea unor arome autentice și prin producerea unor vinuri cu personalitate.

O vie plină de vitalitate şi o mână de artist, două “primordialităţi” definitorii pentru Primordial

Viile Domeniul Bogdan sunt certificate ca biologice conform normelor europene de către Austria Bio Garanție. Lucrările în vie sunt făcute sub îndrumarea Dr. Agronom în Biodinamică Leonello Anello, unul dintre cei mai reputați specialiști în domeniu. Acesta este primul “primordial”.

În ceea ce priveşte următorul “primordial”, vinificatorul, mi-aş permite să te citez: “Phillipe Cambie, “Enologul anului 2010”, potrivit Robert Parker, […] supranumit de către Wine Spectator, în 2012, “forța conducătoare din Chateauneuf-du-Pape”, Cambie este creditat ca “naşul” din spatele a mai mult de 15 vinuri de 100 de puncte în evaluări recunoscute la nivel mondial”.

Ediţie limitată la 5.000 de sticle din Primordial Chardonnay şi Fetească Neagră

– Tot “pe sinceritate”, ce “argumente de vânzare” au avut aceste vinuri înainte de acest concurs? Câte recunoașteri mai obținuseră? Sau, cum ar spune – neîncrezător – un prieten de-al meu (chiar înainte de a ști cât trebuie să scoată din buzunar): “cât costa și de ce era așa de scump”?

Aceste două vinuri vor fi lansate în a doua jumătate a lunii iunie. Vorbim despre o ediţie limitată, mai puţin de 5000 de sticle pe fiecare sortiment. Cât despre preţ, încă nu am ajuns la unul final, dat fiind faptul că suntem încă în etapa de producţie.

– Apropo de recunoașterile obținute prin concursuri: cât contează ele, în măsura în care voi nu menționați aceste lucruri pe sticlă? Cum ajută concursurile un (astfel de) vin, cât sunt ele de importante?

Din punctul meu de vedere, vinul reprezintă o experienţă personală. Nu există vinuri bune şi vinuri mai puţin bune, există doar preferinţe. Mai concret, fiecare vin are consumatorul lui. Totuşi concursurile reprezintă o confirmare că mai multe gusturi se reunesc într-o alegere comună şi pot reprezenta un punct de plecare în alegerea unui vin.

Terroir-ul este cheia expresivităţii vinurilor?

– Și, dacă tot vorbim de recunoaștere, organic și origine, ca să parafrazez replica unui candidat la prezidențiale: “Chiar credeți în terroir, doamnă/domnule …”?

Cel puţin în ceea ce ne priveşte, cu siguranţă, da! Stimularea biodiversităţii în vie, intervenţia umană minimă, lipsa substanţelor de sinteză, toate conduc la un strugure cu o aromă şi un gust specific pământului care l-a hrănit, fiind expresia sinceră a terroir-ului.

Tandemul responsabil de succesul cramei Domeniul Bogdan este format din dr. Agronom în Biodinamică, italianul Leonello Annelo, care supraveghează lucrările în vie şi vinificatorul francez Philippe Cambie, Soiurile reprezentative sunt  Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Syrah, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling italian și Riesling de Rhin, plantate pe o suprafaţă de 154 de hectare.