Octavian Harșian a reînviat o tradiție de nouă secole. Vinurile de Dumitra – ”adevărate și curate”

Cu ajutorul prietenilor din toate zonele țării, încercăm să facem loc în site-ul nostru și poveștilor din crame mai puțin promovate – poate mai mici și cu ambiții locale – dar care au farmecul propriu întreprinderilor în care se întrevede sufletul omului care le-a creat. Astăzi, despre o astfel de întreprindere care poate deveni o destinație de inclus pe lista de vacanță transilvăneană: Crama Harșian, din satul Dumitra, județul Bistrița-Năsăud, cu o suprafață de vie de 10 hectare. Articolul este publicat prin amabilitatea prietenilor de la Gazeta de Cluj, care l-au cunoscut pe antreprenor și s-au străduit să-l aducă în fața publicului nostru. (Vinul.ro)

Publicitate
Domeniul Bogdan

“Vinurile Harșian au aroma soiurilor din care sunt făcute”

De câțiva ani, Octavian Harșian produce vin în satul Dumitra, din județul Bistrița-Năsăud, după ce s-a încumetat să readucă la viață o zonă a cărui renume era rătăcit prin arhive istorice. Cu o experiență de peste cinci decenii în agricultură, agronomul Octavian Harșian s-a dedicat pasiunii de a cultiva vie și de a produce vin după propriile metode, cât mai natural. Spune că vinurile de Dumitra sunt ”vinuri adevărate și curate”, acesta fiind punctul lor forte. ”Vinurile noastre nu au arome de trandafir, nici de fructe de pădure, au aroma soiurilor din care sunt făcute. Vinurile noastre sunt vinuri adevărate și curate. După vinurile pe care le producem noi nu te doare capul, pentru că respectă conținutul adecvat de sulf, respectă directivele europeane… Tehnologia vinului pleacă din vie: dacă strugurii sunt foarte curați, vinul iese așa cum trebuie. Vinului provenit din struguri curați nu îi trebuie nimic, niciun fel de adaos”, spune Octavian Harșian (foto jos).

La Dumitra se producea un Pinot Gris medaliat cu aur în Franța acum nouă decenii. Și se produce din nou

Zona Dumitrei dispăruse de pe harta zonelor favorabile pentru viticultură după 1990, dar Harșian a descoperit, în arhive istorice și monografii vechi, imagini cu dealurile Dumitrei acoperite de vie. Iubitor al locului și gospodar fiind, s-a străduit și a reușit să reînvie o tradiție de peste 870 de ani a cultivării strugurilor și producerii vinului, veche de pe vremea primilor coloniști sași. La baza eforturilor lui a stat informația despre un faimos Pinot Gris care încânta specialiștii europeni în anii 1930, primind recunoașterea unui juriu de profil la un concurs în Montpelier (Franța). Din câte a aflat antrepenorul consultând arhive vechi și memoria bătrânilor din zonă, vinul de Dumitra se exporta atunci către localități din Germania, Austria, Italia și Franța.

Publicitate
IPPU
Biserica săsească din Dumitra e un obiectiv turistic de interes pentru cei care vor să cunoască Transilvania

Așa că Octavian Harșian s-a decis să cultive pe o parcelă din fostele și faimoasele vii ale sașilor câteva soiuri nobile, unele dintre ele cu butași importanți din Austria (Pinot Gris).

Anul 2017 a devenit, astfel, momentul  în care la Dumitra s-a produs din nou vin din acest soi, după o întrerupere de decenii.

Harșian a mai plantat Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Aromat Alb, Muscat Ottonel, Traminer, Fetească Neagră, Merlot și Pinot Noir.

Viile de la Dumitra, întemeiate de coloniști din Valea Rhinului, au traversat multe în cei aproape 900 de ani

Vinul de Dumitra are o istorie documentată de peste 870 de ani, când coloniștii veniți de pe Valea Rhinului au adus cu ei butași de viță-de-vie pe care i-au plantat la Mettersdorf (Dumitra de azi), considerând că dealurile însorite și pământul sunt prielnice aici, astfel că gustul vinului va fi creația muncii lor harnice și a unui maestru desăvârșit – natura. Octavian Harșian spune că vinurile de aici îmbină seva extrasă din solul bogat de tuf vulcanic și calcar cu aromele miilor de flori și ierburi ale pajiștilor de munte, aduse de vânt peste viile Dumitrei.

În cele aproape nouă secole de existență, viile din Dumitra au avut de înfruntat și multe vitregii ale sorții, dar două momente de cumpănă au rămas în memorie și sunt menționate de oamenii de aici: 1880, când filoxera a distrus toate plantațiile (în trei ani, totuși, sașii le-au replantat); și anii de după decembrie 1989, când viile au fost complet defrișate, bazele unor noi plantații fiind puse abia după 22 de ani.

Cei interesați pot afla detalii despre Crama lui Octavian Harșianu de pe pagina de Facebook a cramei, prin e-mail la harsian@yahoo.com sau la telefonul 0768.531.737