Oenoturisti in Franta: epicurieni, experti, exploratori, clasici

Text de LORETA BUDIN, ANGERS

Oferta Frantei in materie de oenoturism este recunoscuta ca fiind variata si de calitate, dar – sustin specialistii – „scârtâie“ la nivel de marketing. Un studiu national desemneaza profilul oenoturistului, in cautarea celor mai bune solutii pentru a-l face sa vina mai des la crama.

Studiul national a fost realizat anul trecut, de catre Atout France, in colaborare cu 8 regiuni viticole (Aquitaine, Alsace, Bourgogne, Champagne, Languedoc-Rousillon, Valea Loirei, Rhone-Alpes, Provence- Alpes-Cote d’Azur). Atout France – Agence du Développement Touristique de la France – este operatorul unic al statului francez in materie de turism, si vegheaza atent la promovarea imaginii de tara. Aproape 9.500 de subiecti, aflati in vizita la crame, la institutii sau la muzee cu profil vitivinicol au completat chestionare redactate de operatorul mai sus-mentionat. Din sinteza raspunsurilor, rezulta ca vârsta medie a oenoturistului este de 46 de ani, dar cu o repartitie majoritara intre doua grupe de vârsta: 18-35 de ani si peste 55 de ani. Acestea reprezinta deci grupurile tinta spre care isi vor indrepta cu precadere mesajul campaniile de marketing.

BARBATI, STUDII SUPERIOARE

Oenoturistii sunt, in majoritatea lor, barbati (62%). Cu toate acestea, sustin autorii studiului, ar fi o greseala sa se ignore ponderea femeilor in rândul persoanelor interesate de domeniu: aproape jumatate dintre oenoturi sti isi aduc in vizita si partenera (42 %), sau intreaga familie (25 %). Turistii „de vin“ sunt, in buna parte, oameni cu carte (36% au studii superioare) sau cu venituri bunicele (peste 5.000 euro/luna). Clientela oenturistica este compusa, in medie, din doua treimi francezi si o treime straini. Cifrele variaza insa mult de la o regiune la alta.

CRITERII HOTARÂTOARE: DEGUSTARE SI CUMPARARE

Ce-i mâna in lupta pe oenoturisti? Principalele motive invocate sunt, in ordine: dorinta de a vizita crame si exploatari viticole (17%), degustarile de vinuri (15%), plimbarii prin localitatii viticole (14%). Daca se cumuleaza totalitatea raspunsurilor, fara a se tine cont de ordinea in care au fost enumerate, rezulta ca 46 % dintre cei chestionati isi aleg destinatia pentru a degusta anumite sortimente de vinuri, iar 40%, pentru a cumpara anumite vinuri. Din raspunsurile celor chestionati reiese ca vizitele se concretizeaza, de cele mai multe ori, cu un proces final de cumparare. In medie, un oenoturist „hotarât“ cumpara in valoare de 104,2 euro, dar si aici cifra variaza in functie de regiuni.

SATISFACTIE GARANTATA

In timpul sejurului, oenoturistul cumpara si alte produse legate de vin Iata câteva valori medii de cheltuieli anexe: 15,25 euro – cheltuieli cu alte produse legate de domeniul viticol (suc de struguri, spre exemplu), 13,55 euro – pentru „stagii“ in vie sau vizite ghidate, 70,2 euro – cheltuieli in restaurante sau baruri cu vin. La capitolul satisfactie finala, un procent majoritar se declara foarte multumit de vizita facuta. Din totalul celor chestionati, 57 % pleaca acasa cu o imagine mai buna despre locul vizitat, 42 % declara ca pleaca cu aceeasi imagine, pentru ca regiunea le era deja familiara, si doar 1 % se declara nemultumiti.

PIEDICI IN CALEA FERICIRII

Studiul a mai pus in evidenta si obstacolele care salasluiesc in mintea oenoturistului – fie el amator sau „luminat“. Astfel, o idee adânc inradacinata este aceea ca oferta oenoturistica e scumpa. Un alt obstacol: teama de elitism, aflata in strânsa relatie cu aspectul tehnic al productiei de vinuri. Turistii straini, cu precadere, se tem ca se pot face usor de râs daca nu au suficiente cunostinte despre vinurile frantuzesti. Un al treilea obstacol este legat, pur si simplu, de informatiile adesea insuficiente, care ingreuneaza gasirea tipului de destinatii/vinuri dorite.

PROFILUL TURISTILOR DE VIN

Plecând de la toate aceste date, specialistii au stabilit 4 tipuri de „turist de vin“: epicurieni, exploratori, experti si clasici. Fiecare tip are un comportament specific legat de oferta vitivinicola si de comunicarea cu producatorul; ramâne in sarcina institutiilor interesate sa-si revizuiasca atitudinea (si oferta), si s-o adapteze tipului sau tipurilor dorite de consumator. Iata, pe scurt, radiografia celor 4 tipuri de oenoturisti:

Epicurienii

– Perceptia vinului: placerea simturilor, stare de bine.
– Profilul: proportie mare de turisti straini, putere mare de cumparare, mari consumatori de vinuri. Grup tinta cu mare potential.
– Comunicarea dorita cu producatorul: conviviala.
– Tip de comunicare menita a-i atrage: despre domeniul viticol respectiv, despre terroir, despre atuurile regiunii.

Exploratorii

– Perceptia vinului: alchimie, mister (secrete de casa, istorii).
– Profilul: viziteaza frecvent crame, consuma vin in mod regulat.
– Comunicarea dorita cu producatorul: amicala.
– Tip de comunicare menita a-i atrage: despre domeniul viticol, terroir, gastronomie.

Expertii

– Perceptia vinului: stiinta (proces de productie, abilitati tehnice, expertiza).
– Profilul: proportie mare de vizitatori francezi, obisnuiti cu sejururi in regiuni vitivinicole, putere de cumparare in scadere.
– Comunicarea dorita cu producatorul: pedagogica.
– Tip de comunicare menita a-i atrage: despre subiecte care imbogatesc posibilitatea de intelegere a vinului.

Clasicii

– Perceptia vinului: patrimoniu, valori sigure
– Profilul: proportie mare de francezi care consuma vin in cantitati mici, putin obisnuiti cu sejururi de profil, putere de cumparare in scadere.
– Comunicarea dorita cu producatorul: sociala.
– Tip de comunicare menita a-i atrage: despre patrimoniul natural, cultural si arhitectural al regiunii.