Pentru cititorii Vinul.ro și pentru iubitorii de șampanie români, în general, Olimpia Pleșa Brandhuber nu are nevoie de multe prezentări – așa că interviul de mai jos cu ea li se adresează doar în măsura în care vor s-o cunoască mai aprofundat. Însă pentru cei care iubesc spumantele – și în special șampania – sau care abia încep să-și dorească să aprofundeze subiectul, Olimpia este cea care le poate asigura ghidajul introductiv și avansat în această lume efervescentă la propriu și la figurat. Intrați pe site-ul ei – www.opia.ro și veți vedea acolo de ce spun asta.
“Bucurie, sărbătoare, lux, prietenie!”
– Olimpia, cumva s-a lipit de tine imaginea că ești specializată – sau atrasă în special – de spumante. De ce, cum s-a întâmplat așa?
Deseori primesc mesaje “Olimpia, cum am văzut șampania, cum m-am gândit la tine!”. De mai bine de 10 ani organizez seri de degustare de champagne, comunic și promovez champagne, sigur că se “lipește imaginea”.
Dintre toate vinurile lumii, preferatul meu este vinul spumant din Champagne. M-a atras ceea ce comunică șampania: un loc, o istorie, o activitate artizanală moștenită, bogăție culturală, stil de viață. Când spun champagne mă gândesc la bucurie, sărbătoare, lux, frumos, prietenie – ori acestea sunt câteva din valorile mele. Admirația față de acest vin s-a extins asupra spumantelor făcute în întreaga lume prin aceeași metodă – care, după părerea mea, dă naștere celor mai sofisticate vinuri din lume. Cu bucurie descopăr în ultimii ani spumante românești remarcabile, pe care le recomand cu convingere.
Spumantul, spre deosebire de celelalte vinuri, are un element unic, magic, seducător: efervescența. Ea schimbă complet caracterul vinului și aduce un plus de viață, energie, vitalitate. Cum să nu te îndrăgostești?
Armonie și complexitate
– Ce calități principale cauți la spumante? Și ce te deranjează cel mai mult să descoperi?
Armonie! Între efervescență, prospețime și arome. Și complexitate aromatică.
Efervescența este caracteristica principală a spumantelor, care le face diferite de alte vinuri. Aspectul este crucial la aceste vinuri. Cum ai putea să apreciezi un pahar de spumant fără să îi observi spectacolul seducător al perlelor? Cu toate acestea, calitatea spumantului se apreciază în gură, unde efervescența trebuie să fie fină, cremoasă, să nu agreseze papilele, doar să le trezească. Bulele nu trebuie să domine vinul, ci să fie într-o sinergie naturală cu celelalte componente: aciditatea, aromele, consistența. Când gust un spumant, aștept să simt în primul rând vinul și apoi efervescența.
Prospețimea provine din aciditatea bogată. Un vin remarcabil este cel care atinge echilibrul între aciditate și dulceață – care fie este zahăr rezidual din struguri bine copți (brut natur) fie este adăugat la finalul procesului de vinificație. Este o practică de bază în metoda tradițională ca, după ce se îndepărtează sedimentul produs de a doua fermentare în sticlă, să se adauge un amestec de vin și zahăr, numit lichior de dozaj, cu scopul de a echilibra aciditatea vinului. Ideal este ca acest dozaj să aibă timp să se integreze între celelalte componente, ca să nu se simtă independent la gust. Este fundamental să nu fie nici prea mult (atunci maschează alte componente) nici prea puțin (vinul este prea auster).
Pentru că vorbim despre spumante făcute prin metoda tradițională – care presupune că vinul stă în aceiași sticlă împreună cu sedimentul de la câteva luni la câțiva ani – este fundamental să etaleze arome autolitice asociate cu drojdia (brioșă, cereale, patiserie, pâine prăjită, biscuiți) foarte fin perceptibile sau foarte intense, depinde de stilul producătorului. Însa revin insistent asupra armoniei. Într-un spumant remarcabil, nimic nu domină, totul este suficient de puțin. “Nimic în exces”, cum spuneau vechii greci. Orice preț ar avea, vinul trebuie să fie armonios în simplitatea sau sofisticarea lui.
Buchetul vinului este o combinație de arome care provin din toate etapele de vinificare: din varietatea de struguri (fructe proaspete, flori, ierburi), din fermentare (vanilie, unt), din a doua fermentare și descompunerea drojdiilor (drojdie, aluat, pâine), din învechirea în sticlă după degorjare (miere, nuci, fum). Este mai puțin important dacă identific piersică sau caisă, pentru că perceptia este subiectivă. Ce caut este să identific o diversitate mare de arome, pentru că mai multe straturi aromatice indică un vin complex.
La un spumant tânăr aștept prospețime, fruct și aciditate. Vigoare și echilibru între toate componentele. De la un vin matur anticipez în plus bogăție aromatică și un postugst prelungit. Ca să fie mai mult decât atrăgător, un spumant are nevoie de timp ca să dezvolte mai multe straturi aromatice, să se desăvârșească.
Concentrare, intensitate, structura, vitalitate și un element de individualitate sunt alte aspecte care contribuie la calitatea unui vin, fie el spumant sau nu. Vinul spumant trebuie să fie vibrant și cordial ca să dispară repede din pahar.
Mă întristez când descopăr vinuri care sunt scose la vânzare prea tinere și nu apucă să se exprime. E păcat de munca enologului și a întregii echipe. De curând am deschis o sticlă de spumant românesc pe care îl aveam în frigider de acum un an și jumatate, când m-a dezamăgit. Acum am fost foarte plăcut surprinsă de felul în care zahărul s-a integrat, vinul s-a îmblânzit si a construit arome rotunde și omogene.
Oamenii, mai efervescenți decât șampania – de la curioși cu spirit liber și preocupări multidimensionale, până la cunoscători sau iubitori care vor să împărtășească plăcerea prietenilor
– Ce fel de oameni participă la evenimentele organizate de tine: cunoscători sau oameni care vor să le descopere? Care-i cel mai important sfat pe care li-l dai participanților la aceste întâlniri?
Cunoscători vin la masterclass-uri. Evenimentele, în schimb, sunt contractate de iubitori de vin dornici să împărtășească preocuparea lor angajaților, partenerilor de afaceri, prietenilor, să le deschidă orizontul de cunoaștere și să le ofere ocazia să-și educe gusturile. La evenimentele deschise vin oameni curioși, cu spirit liber și cu preocupări multidimensionale. De aceea iubesc ceea ce fac – oamenii sunt mai efervescenți decât șampania.
Evit sfaturile, dar insist cu înverșunare să amintesc de fiecare dată că vinul spumant se consumă cu solemnitate și ritual, din pahare frumoase, într-o stare de prezență. Cu alte cuvinte, este vital să îi acordăm atenție, să știm ce bem și să apreciem bucuria pe care ne-o creează un pahar de vin spumant. Drink mindful.
Ce vinuri liniștite îi plac unei specialiste în șampanie?
– Nu-ți plac și alte tipuri de vin? Dă-ne te rog câte exemple de vinuri – altele decât efervescente – care-ți plac. Din România și din afară. Sau, dacă preferi, dă-ne o poză cu stocul tău de vinuri din casă.
Cum ar fi să nu îmi placă vinul? Champagne este în primul rând un vin. Nici n-ar putea cineva să înteleagă vinul spumant dacă nu ar întelege în primul rând vinul. Este lecția fundamentală. Jurizez în concursuri de vin unde în cea mai mare parte sunt vinuri liniștite. La Mundus Vini, în Germania, sunt în grupul de jurizare de champagne, dar probele de spumante sunt limitate.
Roșul meu de suflet este Pinot Noir-ul. Din orice zonă a lumii, dar de preferință cele elegante din zonele clasice mai reci: Burgundia, Baden/Germania și Austria. Dintre albe, ador Riesling-ul nemțesc și austriac, pentru arome, aciditate, potențial de a construi arome complexe în timp. Feteasca Regală românească îmi place din ce in ce mai mult – cea de la Villa Vinea este preferata mea – iar străinilor le recomand cu convingere Crâmpoșia Selecționată din Drăgășani – de la Prince Știrbey, Avincis, Bauer. M-a încântat Feteasca Neagră de la Iconic Drinks – Hyperion 2014 și Domeniul Bogdan Primordial 2017.
Nu este întâmplător că Feteasca Regală și Crâmpoșia s-au dovedit a fi varietăți de struguri excelente pentru spumante (vezi JOHANNA de la Crama Bauer și Spumantul Brut de la Prince Stirbey).
– Napoleon ar fi spus: “La victorie, meriți șampanie! La înfrângere, ai nevoie de ea!”. Crezi că mai e locul și momentul, în perioada asta de izolare și criză, să vorbim despre șampanie?
Acum – mai mult decât înainte de izolare – observ că vinul este omniprezent. Oamenii beau vin, cumpără în volume mai mari, ba unii chiar se duc la vecini să împrumute pentru că au rămas în criză (de vin) și mulți se postează alături de un pahar de vin. E un fel de prieten bun care apare la nevoie. A apărut și o glumă: “Săptămâna aceasta mi-am comandat a doua oară vin pentru următoarele două săptămâni”. Da, în izolare avem nevoie de vin. Aduce bucurie și, în cantități moderate, este benefic pentru starea noastră de spirit. Champagne s-a produs și s-a băut și în timpul celui de al doilea Război Mondial, oamenii se adaptează la timpurile pe care le trăiesc. Ce nu pot spune este câți o să își permită să își cumpere champagne după atâtea săptămâni de stat acasă? Vom vedea.
Spumantele Olimpiei pentru o insulă pustie. Și cărțile
– Ce spumante românești ai lua cu tine pe o insulă pustie – sau în această izolare? Dar internaționale? Numește câte trei, te rog! Cu linkuri, în caz că cineva vrea să-și comande.
Cele obținute prin metoda tradițională – care apropo, a intrat în 2015 în patrimoniul mondial al UNESCO, ca o mărturie a unei activități artizanale moștenite de umanitate.
Cuveé Celest de la Villa Vinea – este seducător de armonios și excelent cu preparate prăjite. Este făcut din Fetească Regală, Pinot Noir și Riesling de Rhin, sigur nu e doar coincidență cu preferințele mele de mai sus.
Carassia Roze – un clasic proaspăt, este vinul meu de referință pentru zilele călduroase. Nu îmi imaginez decât o insulă însorită. 100% din Pinot Noir.
Și Prince Stirbey Novac Roze – dacă cumva vine cineva din străinătate în vizită, să îl pot trata cu un vin autentic, făcut dintr-un soi românesc indigen, Novac, din care n-a mai făcut nimeni vreodată un spumant.
Dintre cele internaționale, mă mulțumesc cu ce-i mai bun: champagne.
Charles Heidsieck este preferatul meu în această perioadă, în totate variantele – Brut, Roze și Blanc de Blancs (magnific!) iar dacă am șansa unei sticle magnum, sunt și mai fericită. Aceasta este cea mai dificilă întrebare, Cezar. Alegerea vinului depinde de stare. Ceea ce este fascinant la vin este diversitatea. Îti dau o fotografie cu câțiva dintre producătorii mei preferați din Champagne.
– Ce cărți ai lua cu tine în izolare? Numește trei, te rog!
Cu siguranță nu întâmplător ai o obsesie pentru cifra perfectă, trei. Este menţionată de 523 de ori în Biblie şi de 20 de ori în Coran. Cărțile de care nu m-aș despărți în izolare sunt Marcus Aurelius – “Gânduri către sine însuși” – și Dalai Lama – “Arta fericirii”. Sunt cărți de care nu mă despart si în timp asimilez câte o învățătură, după cum este mintea mea pregătită să le înțeleagă.
La cea de-a treia deja depinde cu cine sunt în izolare: dacă sunt cu întreaga familie este înțelept să iau cartea Domnicăi Petrovai – “Iubește și fii iubit/ă- Aproape totul despre relația de cuplu”, iar dacă sunt doar cu copilul “How to talk so kids will listen and listen so kids will talk” – de Adele Faber și Elaine Mazlish.
– Care va fi primul lucru pe care vrei să-l faci după încetarea izolării sociale? Cu vin – la un astfel de lucru mă refer.
Iubitorii de champagne de la Cluj mă așteaptă de mult cu o cină “Soirée de champagne”. Va fi “Taittinger sau Moët Grand Vintage 2012 (https://opia.ro/moet-grand-vintage-2012/) – alte șampanii pe care le-aș lua-o cu mine pe insulă.