Ovidiu Gheorghe, director general PNVV: “500 de mii de euro, pentru dezvoltarea Patronatului”

dsc_3502Patronatul National al Viei si Vinului are, de la sfarsitul anului trecut, o noua prioritate, respectiv derularea unui proiect cu finantare guvernamentala si europeana, care are ca obiectiv principal o mai buna comunicare intre producatorii de struguri si de vin, precum si accesul lor mai facil la informatia care ii vizeaza. Proiectul se numeste “Consolidarea patronatului si dezvoltarea capacitatii acestuia de a participa la procesul decizional”, iar pentru realizarea lui, Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului, a obtinut de la Uniunea Europeana si de la Guvernul Romaniei, 500.000 de euro.

Publicitate
e-vinul.ro

Cum a aparut proiectul si ce cuprinde el?

Proiectul a aparut din necesitatea de a avea o mai buna comunicare cu producatorii de struguri si de vin, mai ales cu cei din tara, la care nu ajungeam foarte usor. A doua necesitate a reiesit din relevarea faptului ca informatia despre proiectele europene, despre evolutia pietei, despre partea de comunicare din industria vinului, nu ajungea la micii producatori de struguri si de vin. Prin urmare, acest proiect a aparut din necesitatea de a comunica intre noi, dar si de a facilita accesul la informatie producatorilor de struguri si de vinuri. Cuprinde infiintarea de filiale in tara, organizarea unor conferinte, precum si realizarea unui studiu calitativ despre piata de vin din Romania.

Publicitate
Siel

E un proiect care are ca target mai mult producatorii mici decat pe cei mari?

Nu neaparat. Asa cum este si numit proiectul, obiectivul lui principal este consolidarea patronatului. Am plecat de la ideea de a raspunde acestui tip de finantare venit prin Ministerul Muncii, Programul Social European, pentru a dezvolta patronatul. Pentru ca patronatul, ca si forma de organizare, este chemat in formula tripartit: Guvern, sindicate, patronate. Un patronat cu o reprezentativitate mare are si o recunoastere mai mare la nivelul acestui dialog institutionalizat. Acestea trei sunt directiile de la care s-a pornit. Am inceput pur si simplu prin identificarea modalitatii de finantare, de scrierea si depunerea proiectului.
Deci nu vizeaza mai mult micii producatori, desi ponderea lor pe piata de vin este mai mare. Se adreseaza tuturor jucatorilor de pe piata. Cu ocazia conferintelor pe care le-am lansat in luna februarie si care s-au desfasurat in februarie si martie, punem accent pe aceasta masa mare a producatorilor, pentru ca ei au intampinat aceasta problema de comunicare, si clar sunt mai multi decat cei mari, care sunt si foarte bine organizati.

Care e valoarea finantarii?

Vorbim despre un proiect de 500 de mii de euro pe doi ani de zile. Co-finantarea patronatului este de 2% din valoarea totala a proiectului. Pe langa acest procent, insa, avem si alte costuri, costurile declarate neeligibile, de exemplu TVA-ul si alte costuri. Deci nu vor fi doar 10.000 de euro cat ar insemna 2%, ci vor fi costuri mult mai mari pentru patronat.
Restul de 98% vine de la UE?

De la UE si Guvernul Romaniei, cred ca 78, respectiv 20%. Guvernul are partea mai mica.

Sapte filiale locale

Spuneti-ne mai multe despre organizarea conferintelor.

Fac parte din implementarea proiectului, am prevazut cate doua grupuri de conferinte pe an, sunt mai degraba niste intalniri de lucru, iar fiecare astfel de grup include sapte conferinte. Primul sir de conferinte s-a desfasurat acum, in februarie martie. De ce sunt importante? Participa producatorii, autoritatile de la nivel local si regional. Cand spun autoritati vorbesc despre tot ce are legatura cu sectorul vitivinicol, de la directiile de dezvoltare, pana la Autoritatea Nationala a Vamilor, trecand prin ANAF, ANPC, Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si asa mai departe. Se creaza dezbateri care, cu siguranta, vor avea ca rezultat – cel putin noi asa ne-am propus – identificarea unor solutii ale sectorului vitivinicol, punerea lor in forma unor proiecte de modificare si completare a unor acte normative, iar in lunile iunie – iulie, cand vom avea al doilea sir de intalniri, ne-am propus sa punem pe masa acestor intalniri – la care de aceasta data vor participa, pe langa producatori si deputati si senatori europarlamentari – proiecte clare ca sa avem o dezbatere reala.

Sunt infiintate sapte filiale in teritoriu. De ce era nevoie de aceste filiale?

Pentru ca trebuie sa ai un om in teritoriu. Si cred ca in acest moment suntem singurul patronat infiintat cu o astfel de structura. Nu ne-am fi permis acest lucru, daca nu am fi avut acces la aceasta finantare. Iar acesti colegi ai mei din teritoriu vor avea exact aceleasi atributii pe care le avem noi aici, in Bucuresti. Noi avem activitate fata de administratiile publice centrale, ei vor avea activitate fata de autoritatile de la nivel local.

Cum veti mai sustine filialele dupa terminarea celor doi ani de finantare?

Sunt doua variante: ori vom identifica o alta finantare care sa permita continuarea activitatii, ori, in functie de interesul pe care il suscita colegii nostri in teritoriu, vom asigura finantarea din resurse proprii. Subliniez – din resursele pe care ei si le vor identifica pe parcursul acestor doi ani. Si aici ma refer la o cotizatie, la nivel regional, de la persoanele interesate, producatori de struguri si de vin.

Studii pentru promovarea vinului romanesc

In afara de filiale si conferinte?

Mai avem prevazuta in implementare intocmirea unui studiu de piata calitativ care sa raspunda in principal intrebarilor “De ce vinul?”, “De ce se consuma si in ce conjuncturi?”, “De ce se consuma bere in alte situatii sau bauturi alcoolice si nu vin?”. Astfel, dupa ce vom avea acest studiu, vom gasi resursele financiare – poate printr-un alt proiect public – pentru promovarea conceptului de vin romanesc si promovarea consumului moderat de vin.

Cum vedeti Romania fata de strainatate la capitolul consum de vin?

Cred ca suntem undeva la jumatatea consumului mediu european de vin. Daca Franta are undeva la peste 50 de litri pe cap de locuitor pe an, noi avem in jur de 23 – 24 de litri. Din pacate, la noi intra mare parte din productia casnica. Aici cred ca vorbim si de o legislatie un pic deficitara. Ma refer la partea de antrepozitare fiscala, in sensul ca nu toti producatorii de vin sunt luati in evidenta autoritatii nationale a vinurilor, cea care se ocupa de regimul de antrepozitare fiscala. Prin lipsa unei atitudini mai ferme, este incurajat comertul sau schimbul de vin nefiscalizat. Si aceasta problema este una dintre cele pe care le-am identificat in ce priveste sectorul vitivinicol romanesc, si pe care le prezentam in tara, bineinteles cu solutii.

In strainatate exista conceptul de vin facut in casa?

Sigur, exista o Directiva Europeana care lasa la latitudinea fiecarui stat membru crearea unor reguli proprii de antrepozitare fiscala pentru micii producatori. Mici producatori fiind definiti in aceasta directiva ca fiind cei ce produc pana in 1000 de hectolitri de vin anual. In acest moment, legislatia romaneasca prevede trei categorii: micii producatori care produc vin pentru consum casnic, si acestia nu trebuie sa aiba antrepozit fiscal, producatorii care pot, in limita a 600 de hectolitri, sa produca si sa comercializeze vin, in afara antrepozitului fiscal, deci nu e necesara indeplinirea formalitatii de antrepozitare fiscala, si ce trece de 600 de litri intra la antrepozit fiscal.
Noi aici venim cu o propunere foarte clara, in urma deciziei Adunarii Generale a Patronatului, pe care am lansat-o si catre Ministerul Finantelor, si catre Parlament, si anume: pana in 20 de hectolitri consum casnic fara antrepozit fiscal. Asta inseamna 2000 de litri. Intre 20 si 1000 de hectolitri, trebuie identificat un sistem de inregistrare fiscala mult mai facil decat cel de antrepozitare fiscala prevazut in acest moment. Si ce trece de 1000 de hectolitri, antrepozit fiscal.

Fragmentarea si lipsa promovarii, problemele sectorului vitivinicol

Ce alte probleme mai are sectorul vitivinicol romanesc in acest moment?

Am identificat zece probleme ale agriculturii, pe care le prezentam in teritoriu cu ideea de a avea feedback, poate in teritoriu sunt alte probleme. Si, in iunie – iulie, vom avea propuneri foarte clare de modificare a legislatiei, fie ca este ea romaneasca, fie ca este europeana.

Care ar fi cea mai mare problema a industriei de vin din Romania?

Pana la momentul aderarii, principalele probleme identificate de noi erau via imbatranita si structura varietala a soiurilor. Solutia a venit prin reforma organizarii comune a pietei vinului, propusa de Uniunea Europeana, care a oferit anual 42 milioane euro pentru reconversie, restructurare.

Acum, principala problema a industriei vinului din Romania este fragmentarea excesiva a podgoriilor. Nu vrem sa cautam vinovatii pentru aceasta situatie, privim constructiv si incercam sa gasim metode de solutionare, de comasare, de incurajare a asocierii producatorilor vitivinicoli.

Noi am venit cu o propunere interesanta: fie un parteneriat public – privat de constituire a unor grupuri de producatori in care statul sa aiba ponderea lui, fie crearea unui sistem complementar la programul national de dezvoltare rurala pentru identificarea unor masuri de sprijin prin bugetul national al Ministerului Agriculturii, care sa incurajeze efectiv asocierea micilor producatori.

De ce este fragmentarea podgoriilor principala problema?

Pentru ca producatorii nu au eficienta, au costuri ridicate de productie a strugurilor si de aici putem ajunge la pierderea patrimoniului viticol, la pierderea veniturilor agricultorilor si asa mai departe. Va fi o avalansa pe care trebuie sa incercam sa o prevenim in acest moment.

Putem vorbi despre o problema a promovarii?

Sunt doua paliere de promovare: cel de promovare a brandului propriu, pe care jucatorii din piata il fac, au campanii de marketing; si promovarea conceptului de consum de vin romanesc, unde suntem descoperiti in acest moment. Eu cred ca statul a identificat in acest moment o falsa problema la nivel macroeconomic, respectiv o pondere mica a exporturilor. Eu cred ca principala problema pe deficitul de balanta comerciala nu este lipsa exporturilor, ci faptul ca nu acoperim cererea de piata interna cu o oferta de produse si servicii. Si cred ca in aceasta directie trebuie insistat, crearea conditiilor de dezvoltare a economiei romanesti, a agriculturii, a industriei alimentare, astfel incat ponderea importurilor sa nu mai fie atat de mare.

Care este procentul de importuri de vin si care e procentul de export?

In primele luni ale anului trecut, Romania a importat vin in valoare de 13,2 milioane euro si a exportat in valoare de 12,7 milioane euro.

Studiul de piata va fi facut cu ce companie de sondare?

Va fi o procedura de achizitie publica.

Cum se imparte bugetul de 500 de mii de euro?

Bugetul se imparte intre conferinte, studii de piata si extinderea in teritoriu. Aici intra chiria, salariile oamenilor, am facut achizitie pentru birouri, laptopuri, imprimante, autoturisme, pentru ca nu poti sa ceri sa consilieze dintr-un birou fix, trebuie sa mearga pe teren.

Studiul cand ar trebui sa fie gata?

In curand ne vom apuca de redactarea caietului de sarcini, deci probabil pana la sfarsitul anului. La acest studiu vor avea acces membrii Patronatului.

Mai exista studii care sa dea informatii similare celor comandate de dvs?

Exista studii, dar ele au ca beneficiari producatori de vin, contractul are clauza de confidentialitate, nici macar eu nu am acces la ele.